Analiza Bugetului Local Cluj-Napoca

Introducere

În introducerea noastră, considerăm necesară prezentarea caracteristicilor generale ale municipiului Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca . Străvechi centru de cultură şi civilizaţie românească, municipiul Cluj-Napoca este situat în centrul judeţului, la încrucişarea unor drumuri importante de interes naţional şi internaţional.

Cel mai important centru urban al Transilvaniei este un oraş cu două nume: Napoca este cel al vechii cetăţi dacice, iar Cluj este termenul latinesc care l-a desemnat ulterior (vine din Clausum - oraşul fiind închis, cantonat între dealuri).

Municipiul Cluj-Napoca se remarcă şi ca un centru marcant de cultură prin cele două teatre dramatice, două opere, două teatre de păpuşi, patru case de cultură, filarmonica, şase muzee, între care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei ce datează din secolul al XIX-lea.

Localizare geografică. Municipiul Cluj-Napoca se află în partea centrală a Transilvaniei. Se întinde pe o suprafaţă de 179,5 kmp. Înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 700 m, aspectul lui îmbracă forma unei adevărate cetăţi. Municipiul este situat în centrul judeţului Cluj, fiind reşedinţa acestuia.

Populaţia. Populaţia municipiului 332.792 locuitori, 45,9 % din populaţia judeţului şi 66,5 % din totalul celei urbane.

La finele anului 2007 în municipiu erau înmatriculate 24.016 firme, din care 23.843 cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt (de stat şi privat).

Investiţiile străine în Cluj-Napoca sunt reprezentate de 2.782 firme cu 156,06 milioane euro în anul 2007.

Tabel nr. 1

Situaţia investiţiilor straine în Cluj-Napoca

NR. ŢARA NUMĂR DE

FIRME PARTICIPARE

STRAINĂ (MII USD)

1 UNGARIA 379 76.285,0

2 LUXEMBURG 13 38.110,2

3 ITALIA 460 15.646,6

4 S.U.A. 110 3931,2

5 GERMANIA 371 3044,5

6 SUEDIA 47 2792,1

7 BELGIA 42 2327,7

8 AUSTRIA 132 2.294,3

9 CANADA 19 2.164,6

10 CIPRU 13 2.039,2

ALTE 65 ŢĂRI 1.196 1.424,6

TOTAL 2.782 156.060,0

Investitorii din primele 10 ţări deţin 57% dintre firmele cu capital străin şi 99% din capitalul străin subscris. Investitorii străini în municipiul Cluj-Napoca deţin 87% din firmele cu capital străin înmatriculate în judeţul Cluj şi 91,75% din capitalul acestor firme.

Două bănci comerciale private din România au sediul central în Cluj-Napoca (Banca “Transilvania” şi “Eurom Bank”), 49 sucursale ale băncilor centrale, 11 filiale ale principalelor bănci din România şi 33 cooperative de credit. Mai funcţionează trei societăţi de asigurare-reasigurare cu sediile centrale în judeţul Cluj (SAR Transilvania, ARDAF, Petro As) precum şi sucursale ale tuturor celorlalte societăţi de asigurări şi fonduri de investiţii din România, activitatea acestora făcând din judeţul Cluj al doilea mare centru financiar-bancar al ţării, după municipiul Bucureşti.

Activitatea societăţilor comerciale se desfăşoară, în principal în următoarele ramuri industriale. Activitatea comercială se desfăşoară printr-o vastă reţea de unităţi, în marea lor majoritate cu capital privat. La aceasta reţea se adaugă cele 5 pieţe agro-alimentare.

Agricultura în municipiu este reprezentată de cele 8.110 gospodarii ale populaţiei care deţineau terenuri şi desfăşurau activităţi agricole. În sectorul zootehnic, efectivele de animale ca şi producţia animală, au o pondere scăzută în totalul judeţului, lipsind unităţile reprezentative de profil.

Transportul urban este asigurat de o reţea de 342 km străzi, din care 257 km modernizate, linii de 192,2 km pentru autobuze, 180,6 km pentru troleibuze şi 52,8 km pentru tramvaie, deservit de 218 autobuze, 111 troleibuze şi 90 vagoane de tramvaie şi o reţea de servicii de taximetrie a firmelor private.

Gospodăria comunală şi locativă. În domeniul gospodăriei comunale, municipiul dispune de o reţea de distribuţie a apei potabile ce se întinde pe o lungime de 418 km, canalizarea publică pe 300 km iar lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale măsoară 405 km.

Fondul locativ este format din 113.846 locuinţe (cu o suprafaţa locuibilă de 4011,1 mii mp), din total un număr de 109.224 locuinţe constituie proprietate privată, 3.390 proprietate publică şi 1.232 aparţinând unor organizaţii.

Învăţământ cercetare. Învăţământul se desfăşoară în 211 unităţi din care 71 grădiniţe de copii, 37 şcoli pentru învăţământul primar şi gimnazial, 26 licee de diferite profiluri, 18 şcoli pentru învăţământul profesional, 7 şcoli pentru învăţământul de maiştri, 25 şcoli postliceale şi 6 institute de învăţământ superior de stat la care se adaugă 3 universităţi private.

Populaţia şcolară din învăţământul de stat a fost alcătuită în anul şcolar 2003 - 2004 din 8.055 copii în grădiniţe, 59.476 elevi din care : 33.842 în şcoli generale, 16.028 în licee, 5.140 în şcoli profesionale, 274 în şcoli de maiştri şi 3.122 în şcoli postliceale, precum şi din 41.722 studenţi, din care 7.410 studenţi înscrişi la cele trei universităţi private.

Procesul instructiv educativ este asigurat de 8.044 cadre didactice, din care: 620 în grădiniţe, 2.462 în învăţământul primar şi gimnazial, 1.834 în licee, 141 în şcoli profesionale şi în şcoli de maiştri, 26 în şcoli postliceale şi 2.961 în învăţământul superior.

Cultură. Viata spirituală a municipiului este susţinută şi prin apariţia permanentă a unor numeroase titluri de ziare şi reviste, prin tipărirea unei game variate de cărţi, de către casele de edituri, cât şi prin activitatea studiourilor teritoriale de radio şi televiziune, a posturilor private de radio şi a posturilor zonale de televiziune prin cablu.

Sănătate. Ocrotirea sănătăţii populaţiei este asigurata de 2.449 medici, 234 stomatologi şi 3.777 cadre medii sanitare prin activitatea de profil desfăşurată în 11 spitale - din care 9 spitale-clinici şi 2 institute subordonate direct Ministerului Sănătăţii (Institutul oncologic şi Institutul inimii), 1 preventoriu, 12 policlinici de stat şi 5 policlinici private, 74 dispensare în sectorul de stat, 30 de cabinete şcolare şi 124 de cabinete private medicale, 162 cabinete stomatologice şi 30 laboratoare medicale de tehnică dentară, care acoperă majoritatea specialităţilor de resort.

1. STUDIU PRIVIND EXECUŢIA BUGETULUI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

1.1. ANALIZA VENITURILOR

În analiza veniturilor bugetului oraşului Cluj, vom porni de la analiza de ansamblu a veniturilor în perioada 2003-2007, iar apoi vom efectua o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evoluţia respectivă.

Veniturile totale ale bugetelor locale sunt formate din: venituri proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenţii primite din bugetul de stat, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate, împrumuturi.

Studiind datele cuprinse în Anexa 2, observăm că veniturile totale (încasate) ale bugetului local al Municipiului Cluj - Napoca au crescut în perioada analizată de la 189.642.224 lei în anul 2003 la 1.360.487.164 lei în 2007 (vezi graficul nr.1), crescând de 7,17 ori. Această creştere se datorează în principal majorării substanţiale a prelevărilor din bugetul de stat, care au ajuns să deţină ponderi de până la 71.99% (din total venituri) - vezi graficele 2, 3 şi 4. Din aceste prelevări, ponderile cele mai mari, le deţin, la nivelul anului 2007, cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit - 37.23% şi respectiv sume defalcate din TVA pentru bugetele locale - 34.75%.

În ceea ce priveşte gradul de realizare a veniturilor planificate, observăm că acesta a cunoscut fluctuaţii în cadrul perioadei analizate, de la 92.47% în anul 2005 la 96.05% în anul 2003. Astfel în anul 2007 s-a înregistrat o îndeplinire a bugetului aprobat iniţial în proporţie de 93,70 %, faţă de anul 2003 când s-a înregistrat maximul menţionat.