Analiza bugetului local Pitești

Cap I. Prezentarea orasului

1.1 Cadrul natural

Municipiul Pitesti, resedinta a judetului Arges, este situat in partea central-sudica a Romaniei, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul Munteniei. 120 km il despart de Bucuresti, Pitestiul aflandu-se la confluenta raului Arges cu Raul Doamnei, in punctul de intersectie al paralelei de 44°51'30" latitudine nordica cu meridianul de 24°52' longitudine estica, la distanta relativ egala fata de Polul Nord si de Ecuator, cu mentiunea ca paralela de 45° trece prin comuna Merisani, la 20 km nord de Pitesti.

Aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, Municipiul Piteşti se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeş (S), şi de 356 m, în cartierul Trivale (V). La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găseşte cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa).

Bine conectat cu principalele oraşe învecinate prin infrastructuri de transport rutier şi feroviar, Piteştiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicații cu deschidere internă şi internaţională. Legăturile cu importante localităţi ale ţării, dintre care Bucureşti, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E81 / DNA1 (Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare), E574 (Bacău - Oneşti - Braşov - Piteşti – Craiova), DN7 (Bucuresti – Găești - Pitești) şi DN67B (Pitești – Smeura – Drăgășani). Judeţul Argeş, în care se află municipiul, se învecinează cu 6 judeţe – Dâmboviţa, Teleorman, Olt, Vâlcea, Sibiu şi Braşov.

Temperatura medie anuala variaza intre 9° si 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitatiile atmosferice depasesc media pe tara, osciland intre 680 si 700 mm anual.

1.2. Populatia

Populaţia Municipiului Piteşti a fost la data de 19.09.2008 în număr de 180.637 de persoane, (Serviciul Public Local Comunitar de Evidenta a Persoanelor) reprezentând 6% în plus faţă de numărul total de locuitori stabili înregistraţi de către INS în anul 2007.

Două din cartierele Municipiului Piteşti deţin o populaţie de peste 20.000 de locuitori, şi anume cartierul Găvana (35.840 locuitori) şi cartierul Trivale (24.797 locuitori), iar alte 3 cartiere concentrează între 15.000 şi 20.000 de locuitori (cartierele Prundu, Negru Vodă şi Craiovei). Pe de altă parte, zonele cu cel mai mic număr de locuitori (sub 5.000) sunt Calea Câmpulung (1.024 locuitori), Traian (3.966 locuitori) şi Mărăşeşti (4.927 locuitori)

Existenţa unei forţei de muncă relevantă faţă de media naţională la nivelul Municipiului Piteşti: ponderea persoanelor în vârstă de muncă 77,82% depăşeşte media naţională pentru mediul urban (74,75%).

Prezenţa relativ scăzută a populaţiei de tineri şi tendinţa de scădere a acesteia, la nivelul Municipiului Piteşti, ar putea destabiliza echilibrul pieţei muncii pe o perioadă mai lungă: ponderea populaţiei tinere 12,88% (0-14 ani) este mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivelul mediului urban din judeţul Argeş (13,45%), precum şi la nivelul României (13,52).

Migraţia populaţiei (sold stabiliri / plecări cu reşedinţă, -1,95) este relativ scăzută faţă de media celorlalţi poli de dezvoltare urbană (2,27) şi rata de natalitate (10,22 născuţi vii / 1.000 locuitori) relativ ridicată (8 născuţi vii / 1.000 locuitori).

1.3. Repere economico-sociale

Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Ţării Româneşti, fiind atestat, ca aşezare, pentru prima dată într-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia între altele, ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia şi „o moară în hotarul Piteştilor”.

Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă, oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii

Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.

După anul 1965 au fost construite mari obiective economice în oraşul Piteşti şi în imediata apropiere: Întreprinderea de Motoare Electrice - 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia - 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic - 1969 (SNP Petrom, sucursala Arpechim Pitesti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de preparate din carne (1969), Fabrica de pâine (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc - 1970 (S.C. ROLAST S.A.). Întreprinderea Textila a fost modernizată, Fabrica de produse lactate extinsă, s-au construit trei lacuri de acumulare pe râul Argeş, în zona oraşului. Au fost construite, de asemenea, Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ştefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici - 1976 (Institutul de Cercetari Nucleare).

În anul 1968, cu prilejul reorganizării administrative, oraşul Piteşti este declarat municipiu. Au fost create numeroase spaţii comerciale, s-au construit şcoli, case de cultură, au fost modernizate străzi şi bulevarde. În domeniul cercetării, au fost înfiinţate Institutul de cercetări pomicole şi producţie Piteşti-Mărăcineni şi Staţiunea de cercetări agricole Albota.

Municipiul Piteşti este caracterizat de un profil economic de tip secundar – terţiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid şi de tradiţie şi de cel al construcţiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.

Sectorul industrial din municipiul Piteşti s-a dezvoltat în mod remarcabil între anii 1965-1970, când a fost înfiinţat un mare număr de unităţi de producţie, şi s-a concentrat în mod tradiţional pe industria mecanică – construcţia de automobile şi motoare – şi pe cea petrochimică. Sectorul industrial joacă în continuare un rol important în economia locală, concentrând, împreună cu sectorul construcţiilor, 75% din totalul întreprinderilor mari şi 66% din întreprinderile mijlocii înregistrate în municipiul Piteşti, angajând 38,11% din totalul salariaţilor şi generând, totodată, 23,58% din volumul total al cifrei de afaceri produsă la nivel municipal (aproape 2 miliarde de lei în 2007).

Industria locală este bazată parţial pe sectoarele tradiţionale - industria alimentară şi a băuturilor (care concentrează 13,6% din totalul firmelor din sectorul industrial), producţia de mobilier (10%), producţia de îmbrăcăminte (9,8%) – în timp ce o altă parte a acestuia se bazează pe sectoare cu un profil tehnologic ridicat, cum ar fi industria construcţiilor metalice (16,8%) şi fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice (8%).

Caracterizat de o dinamică deosebit de pozitivă, sectorul construcţiilor a generat, în 2007, 18,52% din volumul total al cifrei de afaceri din municipiul Piteşti, 9,85% din întreprinderile piteştene operând în sectorul construcţiilor şi angajând aproximativ 12% din salariaţii din municipiul Piteşti.

Cuprinzând 78% din firmele active din municipiul Piteşti, sectorul terţiar reprezintă principalul sector al economiei piteştene: cifra de afaceri generată se ridică la 4.764 milioane de lei (2007), ceea ce înseamnă 57% din volumul total produs în municipiu. Firmele din sectorul terţiar angajează 61,39% din salariaţii din municipiul Piteşti. Sub-sectorul prevalent este comerţul, producând 42,13% din volumul total al cifrei de afaceri.