Analiza Cheltuielilor de Mediu în România

INTRODUCERE

Mult timp, calitatea mediului înconjurǎtor a fost perceputǎ ca o grijǎ nefondatǎ dar acum, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusǎ sub semnul întrebǎrii însǎşi supravieţuirea speciei umane.

Ameninţǎrile globale care apasǎ astǎzi asupra mediului amintesc faptul cǎ bunǎstarea socialǎ nu se reduce la o simplǎ acumulare de bunuri şi servicii. În faţa amplorii ameninţǎrilor care vizeazǎ mediul înconjurǎtor, omul a devenit conştient de apartenenţa sa la un ecosistem planetar, care îl integreazǎ şi îl depǎşeşte în complexitate şi dimensiune.

Cheltuielile publice pentru protectia mediului reflectă politica ecologică a statului şi sunt efectuate de acesta pentru menţinerea parametrilor ecologici în contextul efectelor negative pe care dezvoltarea economică le-ar putea avea asupra mediului natural.

Lucrarea de licenţă, intitulată “ Analiza cheltuielilor de mediu în România”, este structurată în două capitole, în care am analizat atât structura cheltuielilor de mediu în România cât şi eficienţa acestor cheltuieli pentru conservarea mediului.

Primul capitol este alcătuit din trei subcapitole, “ Criterii de clasificare a cheltuielilor de mediu”, “ Dinamica cheltuielilor de mediu”, respectiv “ Factorii evoluţiei cheltuielilor publice în România”, în care am prezentat clasificarea acestor cheltuieli, dinamica lor, analizată pe o perioadă de trei ani ( 2007-2009), precum şi factorii de care depinde evoluţia cheltuielilor publice acordate de buget.

In al doilea capitol, “ Analiza eficienţei cheltuielilor de mediu în România”, am urmărit particularităţile eficienţei cheltuielilor de mediu, indicatorii eficienţei cheltuielilor de mediu, dar şi un model de analiză a eficienţei cheltuielilor de mediu în România.

Integrarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (agricultură, transporturi, industrie, sănătate etc.), preocupările pentru promovarea instrumentelor economice în administrarea mediului dar şi relaţia mediu-privatizare, constitue priorităţi în construcţia societăţii, având drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului şi tranziţia spre o dezvoltare durabilă. Există interferări între politicile de mediu, sociale şi economice.

CAPITOLUL I

ANALIZA STRUCTURII CHELTUIELILOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

"Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăţi, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a funcţiona continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie"

Robert Gilman, Preşedintele Institutului Context

Politica de mediu reprezintă sistemul priorităţilor şi obiectivelor de mediu, al metodelor şi instrumentelor necesare atingerii acestora, fiind direcţionată spre asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi prevenirea degradării calităţii mediului înconjurător.

Un instrument important in implementarea politicilor ecologice il reprezinta invesţiile de mediu.

Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă.

Acestea includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi pe cele care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

Preocupările privind dezvoltarea durabilă au apărut o dată cu apariţia problemelor globale

ale omenirii fiind evidenţiată încă din 1992 la Summitu-ul Pământului de la Rio de Janeiro şi s-a reiterat la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg în 2002.

Realizarea obiectivelor majore ale dezvoltării durabile şi anume, echilibrul societate – economie - mediu, necesită nu numai efectuarea unor proiecte de investiţii menite să îmbunătăţească ambientul natural dar şi folosirea unor metode de evaluare a investiţiei atât din punct de vedere al impactului ecologic, din punct de vedere social (crearea/dispariţia de locuri de muncă, protejarea sănătăţii oamenilor, creşterea calităţii vieţii) dar şi sub raport economic, pentru compararea efectelor cu eforturile depuse în respectivul proiect.