Analiza Cheltuielilor la Nivelul Bugetelor Locale

Procesul bugetar local reprezintă ansamblul acțiunilor și măsurilor întreprinse de autoritățile locale în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală.

Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea lor în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice.

Instrumentul în care își găsește reflectarea toate resursele financiare și cheltuielile publice ale unității administrativ-teritoriale îl constituie bugetul local.

Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ teritoriale.

”Bugetul local este un instrument de planificare şi de conducere a activităţii financiare şi reflectă fluxurile formării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, modalitatea de finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor respectiv gradul de autonomie a administraţiei locale respectiv faţă de administraţia centrală.”

Pentru ca bugetul local să devină operațional este necesară elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumită perioadă, existența cadrului juridic care să reglementeze categoriile și nivelele impozitelor, taxelor și contribuțiilor percepute de la persoanele fizice și juridice, precum și destinațiile spre care pot fi orientate alocațiile bugetare în vederea furnizării de bunuri și servicii publice.

Bugetele locale și județene se întocmesc în condiții de autonomie locală. Astfel, autoritățile publice locale și județene au dreptul de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în raport de nevoile proprii, în corelație cu resursele bugetare. Referindu-ne la cheltuieli, am dori să arătăm că este necesară realizarea distincției între noțiunea de cheltuieli publice și cheltuieli bugetare. În timp ce cheltuielile publice privesc totalitatea cheltuielilor efectuate în sectorul public, prin intermediul instituțiilor publice și care se acoperă fie de la buget, atât pe plan central, cât și pe plan local, fie din bugetele proprii, pe seama veniturilor obținute, cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli reprezentând creditele bugetare, nu pot fi depășite.

Angajarea cheltuielilor din bugetele locale se poate face numai în limita creditelor bugetare anume aprobate, iar cheltuirea acestora în alte scopuri atrage răspunderea celor vinovaţi.

Cheltuielile publice sunt influenţate de condiţiile politice concrete în care se efectuează, de forma de proprietate predominantă în economie, de gradul de dezvoltare aleconomiei.

Complexitatea funcţiilor statului contemporan, creşterea rolului intervenţionist alacestuia în economie influenţează legătura tot mai strânsă dintre cheltuielile publice şiviaţa economică a fiecărui stat.

În prezent cheltuielile publice sunt extrem de diversificate. Fiind folosite din ce în cemai mult ca instrumente de intervenţie, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în care sunt efectuate, ci şi din punctul de vedere al influenţei pecare o pot avea asupra procesului general al reproducţiei sociale.

Cheltuielile publice înglobează:

a) cheltuieli publice efectuate de administraţiile centrale de stat, din fondurile bugetare şi extrabugetare;

b) cheltuielile colectivităţi lor locale ( ale unităţilor administrativ-teritoriale);

c) cheltuieli finanţate din fondul asigurărilor sociale de stat

d) cheltuielile administraţiilor internaţionale, din resursele publice prelevate demembrii acestora.

Nivelul cheltuielilor publice este influențat de o serie de factori:

a) factori demografici, care se referă la creşterea populaţiei şi modificarea structuriiacesteia pe vârste şi pe categorii socio-profesionale. O astfel de evoluţie determinăcreşterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcţionarilor publici, a celor cucaracter socio-cultural, precum şi a celor legate de sporirea numărului de locuri de muncăîn sectorul public;

b) factori economici, referitori la dezvoltarea economiei şi modemizarea acesteia pe baza cererii ştiinţifice, a noilor cerinţe ale utilizãrii resurselor şi ale creării de bunurimateriale şi servicii;

c) factori sociali. Creșterea venitului mediu pe locuitor în societate antrenează preocuparea statului ca, prin efort financiar, să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul public, inclusiv a persoanelor în vârstă sau care necesită asistență socială;

d) urbanizarea. Aceasta reprezintă un factor de creştere a cheltuielilor publice, antrenând resurse financiare atât pentru creearea şi dezvoltarea centrelor urbane, cât şi pentru dezvoltarea unor unităţi publice caracteristice mediului respectiv;

e) factori de ordin istoric, care acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta anevoilor sporite de cheltuieli şi de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori, prinîmprumuturi publice;

f) factori politici , care se reflectă la sistemul de concurenţă în care se găsesc partidele şi grupările politice, sistem care conduce la o suprasolicitare a prestaţiilor pe care statul le poate acorda, fiind mult mai popular să transfere în sarcina autorităţilor locale noiactivităţi publice, în special de protecþie socială, decât să le restrângă sau să propună soluţii reale de creştere a nivelului de trai.

2. Clasificarea bugetelor locale

Conform organizării administrative-teritoriale bugetele locale sunt structurate în:

• bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;

• bugetele instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;

• bugetele instituțiilor publice, de subordonare locală finanțate integral din venituri proprii;

• bugetul împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile adminsitrației publice locale;

• bugetul fondurilor externe nerambursabile; contracte la nivel local

Bugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale include bugetele instituţiilor publice finanţate, integral sau parţial, de la bugetul respectiv.

Derularea procesului bugetar local este strâns legată de cea a procesului bugetar al bugetului de stat.Autoritățile administrației publice locale, cu responsabilități în elaborarea și aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii:

- autorități deliberative: consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor, comunelor și sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București;

- autorități executive: primării, primării de sectoare și pimarul general al Municipiului București. Autoritățile executive sunt și ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, alături de președinții consiliilor județene.