Analiza Cheltuielilor Publice și a Eficienței acestora Studii Comparative

1. INTRODUCERE

Dezbaterile economice cu privire la marimea si rolul cuvenit statului este universala, de la Adam Smith încoace. Cu toate acestea, masurarea nivelului, evolutiei si eficientei cheltuielilor publice reprezinta o problema empirica destul de delicata, deoarece necesita date care, la nivel international, sunt înca insuficiente. Aceleasi motive le fac, însa, de interes la momentul actual.

În ceea ce urmeaza, ne propunem sa studiem comparativ cheltuielile publice si eficienta acestora la nivelul a trei state europene, si anume Austria, Marea Britanie, si, bineînteles, România. Alegerea nu este aleatoare, deoarece ne propunem sa comparam trei „sisteme” de management public: sistemul germanic, care se aplica si în Austria, sistemul anglo-saxon, care se aplica în Marea Britanie, si sistemul românesc, de inspiratie franceza. Pentru fiecare dintre cele trei state se analizeaza situatia cheltuielilor publice pentru aceeasi perioada.

2. CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. DEFINIRE

Componenta a functiei de repartitie a finantelor publice, cheltuielile publice reprezinta etapa urmatoare constituirii fondurilor publice si se refera la distribuirea resurselor banesti catre diferite obiective sociale sau economice (reglementate de catre programe guvernamentale).

,,Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale în forma baneasca, care se manifesta între stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizarii si repartizarii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii functiilor acestuia” .

Aceste cheltuieli vizeaza diverse plati pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, actiuni socio-culturale etc.). În functie de destinatia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fractiune a PIB (platire curente de institutiile publice) si despre cheltuieli publice care reprezinta o avansare de PIB (exprima contributia statului la producerea bruta de capitol de natura materiala sau nemateriala).

Din perspectiva domeniului în care sunt realizate cheltuielile publice, putem afirma ca acestea contin în structura lor:

a) cheltuieli publice efectuate de administratiile publice centrale de stat;

b) cheltuieli publice ale colectivitatilor locale;

c) cheltuieli publice finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;

d) cheltuieli publice ale organismelor internationale.

Cheltuielile publice totale reprezinta suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administratii publice. Cheltuielile publice totale, neconsolidate, pot fi exprimate matematic cu ajutorul relatiei:

Cheltuielile publice totale consolidate cuprind: cheltuieli publice ale administratiei publice centrale (finantate de la bugetul de stat, din fondurile securitatii sociale si fonduri speciale), plus cheltuieli publice ale subdiviziilor politice si administrative intermediare, plus cheltuieli publice ale autoritatilor supranationale. Relatia matematica de determinare a cheltuielilor publice totale consolidate este:

Trebuie facuta o distinctie clara între cheltuielile publice si cele bugetare, acestea din urma fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala, cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.