Analiza Cifrei de Afaceri și a Valorii Adăugate

Analiza financiara, în acceptiunea sa de baza a diagnosticului global strategic, este orientata spre investigarea unor aspecte complexe (performantele globale ale întreprinderii, perenitatea acesteia), convergente în ultima instanta cu obiectivele economico-financiare ale fiecarui agent economic.

Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a întreprinderilor, în contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde în procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.

Prin esenta ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercita si de domeniul pe care-l vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei date, a întregului complex de cauze si factori care o determina, fapt care se realizeaza prin intermediul analizei economico-financiare.

Integrata în activitatea de conducere a firmei – indiferent de forma de proprietate – analiza economico-finanaciara constituie un instrument a carui utilitate este validata pe deplin de teoria, dar în special de practica economica.

În ciuda diversitatii de pozitii ale utilizatorilor analizei financiare, obiectivele acesteia sunt relativ convergente: aprecierea performantelor întreprinderii si a riscurilor la care aceasta este supusa si reformularea de recomandari în consecinta. Subordonat acestor obiective, problematica analizei financiare vizeaza:

-rezultatele si performantele întreprinderii;

-rentabilitatea;

-valoarea patrimoniala a întreprinderii;

-echilibrul financiar si riscul;

Schema globala a analizei financiare poate fi utilizata pentru a structura o analiza concreta, oricare ar fi pozitia analistului. Evident, gradul de aprofundare a analizei în functie de obiectivele diagnosticului, interesele celui care-l realizeaza si natura informatiilor disponibile:

Fig.1.2. Scema globala a analizei financiare

Conceptul de „performanta”, concept de referinta în abordarile teoretice si în practica economica, înglobeaza notiuni diverse, dintre care cele mai importante sunt: cresterea activitatii, profitabilitatea, rentabilitatea, productivitatea, competitivitatea.

Performantele întreprinderii sunt apreciate în primul rând în termeni de „crestere”, înteleasa ca aptitudine a întreprinderii de a-si mari volumul de activitate. Indicatorii utilizati pentru caracterizarea acestei cresteri sunt:cifra de afaceri, valoarea adaugata, productia exercitiului în corelatie cu totalul activelor, potentialul uman etc.

Analiza performantelor este completata cu investigarea aspectelor privind rentabilitatea sub acceptiunea sa economica, financiara, comerciala.

Analiza financiara se realizeaza pe baza principalelor documente de sinteza: bilantul, contul de profit si pierdere, anexele la bilant. Datorita caracterului sau sistematic, complex si omogen contabilitatea reprezinta o sursa indispensabila pentru analiza.