Analiza comparativă a dimensiunii și structurii resurselor financiare publice (bugetare) în România și Franța

Capitolul 1. Structura resurselor financiare conform clasificației oficiale

Pentru realizarea în condiții optime a diferitelor activități ale unei entități, atât la nivelul microeconomic, cât și cel macroeconomic, sunt necesare mai multe tipuri de resurse, printre care enumerăm: financiare, materiale, informaționale și valutare.

Structura economică a veniturilor ține de: a. Veniturile fiscale; b. Veniturile nefiscale; c. Veniturile curente; d. Veniturilor din capital; e. Încasarea din rambursarea împrumuturilor acordate. Clasificarea resurselor financiare publice se face pe mai multe criterii, cum ar fi: I.Clasificația funcțională - aceasta împarte resursele în două mari categorii: resurse ordinare ( sau obișnuite) și resurse extraordinare. Resursele ordinare sunt prezentate atât sub forma impozitelor, taxelor, contribuțiilor obligatorii( suportate de persoane fizice sau juridice), cât și sub forma veniturilor provenite de la întreprinderi și proprietăți din sectorul public. Resursele extraordinare au caracter nepermanent, sunt resursele la care statul apelează atunci când cele ordinare par a fi insuficiente acoperirii cheltuielilor publice datorită ”unor fenomene sau situații economico-sociale neobișnuite, excepționale, generatoare ale unor nevoi publice.”1 II.Clasificația economică reprezentată de:

Resursele fiscale sunt venituri cu caracter nerestituibil, stabilite de către stat și sub prezentate sub forma impozitelor, taxelor și contribuțiilor la stat; Resursele nefiscale sunt puse la dispoziția statului pentru extinderea capitalului public și sunt reprezentate de penalizări, taxe, tarife, amenzi, redevențe etc; ”Resursele de trezorerie; Resursele împrumutate pe termen mediu și lung sunt acele împrumuturi contractate pe termen mediu și lung și finanțarea deficitelor bugetare anuale; Resursele din emisiunea de monedă. III.Clasificația după nivelul administrativ Resurse ale administrațiilor centrale Resurse ale administrațiilor locale Resurse ale asigurărilor sociale IV.Clasificația bugetară Resurse ale bugetului de stat Resurse ale bugetelor locale Resurse ale asigurărilor sociale de stat Resurse cu destinație special V.Clasificația după locul de proveniență Resurse interne ce provin de la persoane fizice,instituții publice și agenți economic” 2 Resurse externe reprezentate, în principal, de ” împrumuturile de stat externe contractate la instituții financiare internaționale, la guvernele altor țări, la bănci cu sediul în alte state, la orice deținători străini de capitaluri bănești. La acestea se adaugă diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambrusabile de la organismele internaționale sau din partea altor state.”3 Structura sistemului bugetar public În România, resursele financiare publice se structurează pe criterii economice ținându-se seama de structura sistemului bugetar. Astfel spus, resursele financiare publice ” se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, și anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri Autoritățile publice centrale și locale, reprezentate prin insituțiile publice specializate,au rolul de a administra în mod direct toate resursele financiare care datorită activității lor, nemateriale ,nu pot realiza venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Toate aceste resurse, denumite și bugetare se regăsesc, în principiu, în bugetul de stat sau în bugetul diferitelor structuri administrativ-teritoriale, care împreună alcătuiesc sistemul bugetar al unei țări. Bugetul de stat este format dintr-o diversitate de venituri și cheltuieli, la care au contribuit atât persoanele fizice, cât și juridice. Acesta reprezintă o legătură economică ce compensează o parte din interesele naționale și intervine în procesul de repartiție a bugetului, odată cu alcătuirea și distribuirea unui venit concentrat. Bugetul public este format dintr-un sistem de legături economice care sunt prezentate în formă financiară și reprezintă o urmare a repartiției fondului național.Aceste legături intervin pe seama organizării și distribuirii de venituri în maniera compensării anumitor avantaje ale societăților publice.

Bugetele locale apar în repartiția venitului național pe seama distribuirii și organizării de fonduri, exprimând anumite legături economice-financiare cu scopul de a îndeplini anumite solicitări ale comitetelor locale. Bugetele asigurărilor sociale de stat reprezintă o legătură economic financiară care apare în repartiția venitului național, în baza organizării și distribuirii unui venit stabilit de stat pentru a îndeplini diferite nevoi ale consumatorilor. Bugetul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă legături economice financiare stabilite organizării și distribuirii a unui venit specific cu scopul de a indeplini diferite nevoi de sănătate. Bugetul fondurilor speciale este constituit ”pe seama unor venituri fiscale de tipul contribuțiilor și impozitelor indirecte cu afectație specială, precum și venituri nefiscale stabilite în raport cu destinația fiecărui fond