Analiza Comparativa a Dimensiunii si Structurii Resurselor Financiare Publice (Bugetare) in Romania si Suedia in Perioada 2007-2011

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Analiza Comparativa a Dimensiunii si Structurii Resurselor Financiare Publice (Bugetare) in Romania si Suedia in Perioada 2007-2011.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Irina Bilan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Finante

Cuprins

I. Structura resurselor financiare publice conform clasificației oficiale 3
II. Analiza comparativă a nivelului și structurii generale a resurselor finanțelor publice în România și Suedia 2007 – 2011 6
II.I. Analiza nivelului resurselor finanțelor publice 6
II.II. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componente 9
III. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și taxe în România și Suedia 2007 – 2011 14
III.I. Analiza presiunii fiscale 14
III.II. Analiza nivelului și structurii impozitelor directe 15
III.III. Analiza nivelului și structurii impozitelor indirecte 16
Concluzii și propuneri 18
Bibliografie 18

Extras din document

I. Structura resurselor financiare publice conform clasificației oficiale

În toate țările nevoile sociale cresc într-un ritm mai alert decât evoluția PIB-ului, acest lucru generând o cerere sporită de resurse financiare.

De asemenea, cererea de resurse financiare publice este influențată de mai mulți factori: economici, sociali, demografici, monetari, politici și militari, și factori de natură financiară care sintetizează influența celorlalți factori prin dimensiunea cheltuielilor financiare.

Structura resurselor financiare publice (bugetare) este diferită de la țară la țară, înregistrând- se numeroase modificări pe parcursul timpului în evoluția acestora.

Resursele financiare se clasifică în fucție de mai multe criterii, fiecare categorie distingându-se prin anumite caracteristici. Criteriile de clasificare sunt următoarele:

I. din punct de vedere al conținutului economic;

II. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;

III. prin prisma bugetului general consolidat;

IV. în funcție de ritmicitatea încasărilor la buget;

V. în funcție de proveniență.

I.I. În funcție de primul criteri de clasificare, după conținutul economic, resursele se împart în:

1) prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuții);

2) resurse de trezorerie;

3) resurse provenite din împrumuturi publice;

4) resurse provenite din eminsiune de monedă.

1. Prelevările cu caracter obligatoriu sunt alcătuite din venituri fiscale și venituri nefiscale.

Veniturile fiscale se concretizează în:

• impozite, taxe și contribuții directe, în cazul în care este același cu suportatorul;

• impozite și taze indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu coincide cu subiectul.

Veniturile nefiscale, sunt veniturile care revin statului:

• în calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate în procesul reproducției economice ( ex. dividendele);

• de la regiile publice sau societățile naționale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a vărsămintelor unei fracțiuni din profitul net rămas după alimentarea fondurilor proprii);

• de la institușiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberare autorizațiilor de transport cu autovehicule în traficul internațional de mărfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate în sistemul protecției consumatorilor și de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe și alte venituri din protecția mediului s.a., a veniturilor încasate de diverse unități sau pentru diverse activități, care se varsă la buget, cum sunt veniturile unitătilor publice veterinare, ale unităților de reproducție și selecție a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat și administrate de instituții publice, sumele încasate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare s.a., din vărsămintele efectuate din veniturile unor instituții publice și ale unor activități autofinanțate);

• din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pildă cele provenite din:

- amenzile și penalitățile aplicate;

- valorificarea bunurilor confiscate;

- concesiunile realizate de instituțiile publice;

- expertizele in domeniul navigatiei etc.

2. Resursele de trezorerie acoperă temporar deficiențele curente ale bugetului public, și are următoarele caracteristici principale:

• sunt împrumuturi pe termen scurt,

• au caracter temporar și rambursabil,

• presupun un cost determinat de dobânda aferentă titlurilor de stat,

• precum și de cheltuielile ocazionale de punerea și retragerea din circulatie a titlurilor respective.

3. Resursele financiare provenite din împrumuturi publice constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor și de acoperire a deficitului bugetar.

4. Emisiunea monetară constituie și ea o modalitate de finanțare a deficitului bugetar, dar produce și efecte negative, pe plan social și economic, produse de inflație.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Comparativa a Dimensiunii si Structurii Resurselor Financiare Publice (Bugetare) in Romania si Suedia in Perioada 2007-2011.docx

Bibliografie

1. I. Văcărel, ”Finanțe Publice” editura 2006
2. Tatiana Moşteanu, ”Finanţe Publice, note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, editura Universitară, Bucuresti. 2005, pagin 195 - 234
3. Site-ul Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu
4. Site-ul OECD www.oecd-ilibrary.org

Alte informatii

Universitatea ” Alexandru Ioan Cuza ” din Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Specialitatea – Administrație Publică