Cuprins
- Capitolul I
- Structura resurselor financiare publice conform clasificaţiei oficiale . 3
- Capitolul II
- Analiza comparativă a nivelului şi structurii generale a resurselor financiare publice în România şi Polonia în perioada 2007-2011 . 7
- 2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice . 7
- 2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componen. 10
- Capitolul III
- Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite şi taxe în România şi Polonia în perioada 2007-2011. 16
- 3.1 Analiza presiunii fiscale (rata fiscalităţii) la nivel macroeconomic . 16
- 3.2 Analiza nivelului şi structurii impozitelor directe . 17
- 3.3 Analiza şi nivelul structurii impozitelor indirecte . 22
- Concluzii . 29
- Bibliografie . 31
Extras din proiect
Capitolul I
Structura resurselor financiare publice conform clasificaţiei oficiale
Prin conceptul de resurse financiare publice se înţelege ansamblul mijloacelor băneşti, gestionate de către autorităţile publice, având ca obiectiv îndeplinirea responsabilităţilor şi funcţiilor statului, statul trebuind să garanteze funcţionarea adecvată a structurilor organizatorice ca instituţii publice centrale şi locale, întreprinderi de stat, etc.
În ceea ce priveşte modalităţile distincte în care se implica autorităţile publice în gestionarea lor, resursele financiare publice se structurează pe două subsisteme: cel al resurselor publice bugetare şi cel al resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte. Primul subsistem, cel al resurselor publice bugetare cuprinde acele resurse financiare administrate în mod direct de către autorităţile publice centrale şi locale dar şi de către acele instituţii publice specializate care desfăşoară activităţi nemateriale, nereuşind să realizeze venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii.
Subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte include resursele financiare publice gestionate în mod direct de către întreprinderile din sectorul economic, datorită autonomiei lor de funcţionare ca societăţi comerciale, regii autonome, etc. Totodată, constituirea şi utilizarea acestora determina trăsături condiţionate atât de conţinutul material al activităţilor desfăşurate de acestea cât şi de domeniul său ramură în care funcţionează aceste întreprinderi. Astfel de resurse apar sub forme ale alocaţiilor încasate din resursele administraţiei publice (acestea sunt încasate în mod normal la înfiinţarea întreprinderilor); sub forma împrumuturilor dar şi prin emisiunea de obligaţiuni sau contractarea de împrumuturi bancare.
Conform clasificaţiei oficiale , resursele financiare publice se structurează pe următoarele componente :
Venituri totale
Venituri curente
Venituri fiscale
Total încasări din impozite, taxe şi contribuții obligatorii
Impozit curent pe venit, avere etc.
Impozite pe terenuri, clădiri şi alte structuri
Impozit pe profitul societăţilor
Impozite pe câştiguri din dețineri
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Accize şi impozit pe consum
Impozite pe utilizarea activelor fixe
Impozite pe producție și importuri
Contribuţii sociale ale angajatorilor
Contribuţii sociale ale angajaţilor
Venituri nefiscale (parafiscale)
Venituri din proprietăţi
Transferuri de capital
Presiunea fiscală
Venituri împrumutate
Totodată, ansamblul resurselor financiare publice se structurează pe diverse criterii şi anume: după regularitatea folosirii lor, după conţinutul economic, în funcţie de nivelul administrativ, după modalitatea cum se structurează resursele financiare pe componentele bugetului consolidat, după locul de provenienţă.
În ceea ce priveşte regularitatea folosirii resurselor financiare, acestea se împart în: resurse ordinare (curente sau obişnuite) şi resurse extraordinare (excepţionale). Astfel, cele mai frecvent folosite sunt resursele ordinare ce se manifestă sub forme ale impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu caracter imperativ dar şi acele resurse financiare publice care apar sub forma veniturilor provenite din exploatarea proprietăţilor şi întreprinderilor publice. Resursele publice financiare extraordinare sunt utlizate de către autorităţile publice în momentul în care apar nevoi publice, respectiv cheltuieli publice care sunt imposibil de finanţat prin intermediul resurselor ordinare. Implicarea acestor tipuri de resurse este din ce în ce mai frecvenţa în lumea contemporană, statele apelând din ce în ce mai des la resursele extraordinare pentru a diminua deficitul bugetar. Activităţile care au ca scop obţinerea resurselor excepţionale se manifestă în principal sub foma împrumuturilor de stat şi a emisiunii de monedă. Pe lângă acestea, se mai pot menţiona şi alte forme de procurare a resurselor extraordinare cum ar fi: rezervele valutare sau de aur ale ţării, fondul de amortizare, sumele provenite din vânzarea unor active publice.
Bibliografie
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ (data consultării: 23.04.2014)
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2013/report.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4%83
http://laurentiumihai.ro/taxele-pe-impozitul-pe-profit-ale-celor-mai-importante-tari/
http://discuţii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislaţie/hg642_ţigarete.pdf
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Convenţii/Polonia.htm
http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863
http://es.kushnirs.org/macroeconomica/gdp/gdp_poland.html
“Finanţe publice” suport de curs 20132014
Gheorghe Filip, “Finanțe publice”, Editura Junimea, Iași 2010
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparativa a Dimensiunii si Structurii Resurselor Financiare Publice in Romania si Polonia in Perioada 2007-2011.docx