Analiza Deficitului Bugetar

Analiza finanțării deficitului bugetar și efecte ale acesteia în condițiile României

Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obişnuit, în multe ţări, pe fundalul amplificării cheltuielilor publice. În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.

În condiţiile actuale de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este mai mare decât fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, în special în ceea ce priveşte respectarea principiului echilibrului bugetar. În majoritatea cazurilor, echilibrul bugetar nu se realizează în mod automat prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare. În acest caz se poate spune că bugetul se elaborează cu deficit de finanţare.

Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal-bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (bugetul central şi bugetele locale), ci şi legăturile acestora, îndeosebi deficitul bugetar, cu soldul deficitar al contului curent al balanţei de plăţi, cu decalajul dintre investiţii şi economisire.

În prezent, cunoaşterea deficitului bugetar şi preocuparea pentru diminuarea lui continuă sunt de o mare însemnătate pentru România, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se confruntă cu mari dificultăţi în evoluţia economiei. Pe de altă parte, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să respecte condiţia impusă prin Tratatul Comunităţii Europene cu privire la limitarea deficitului bugetar la nivelul de 3% din produsul intern brut şi a datoriei publice la 60% din PIB, până în anul 2012. .

1. Analiza situației deficitului bugetar în România în perioada 2000-2011

Pentru a putea analiza deficitul bugetar, trebuie mai întâi să facem câteva precizări despre ce este acesta de fapt. Astfel deficitul bugetar este soldul bugetar care reprezintă diferența dintre cheltuielile bugetare, care sunt mai mari ca veniturile bugetare.

Astfel analizând evoluția acestuia în perioada 2000 – 2011 am putut observa că România din anul 2000 până în prezent avut dezechilibre majore ce au dus la deficit.

Tabelul nr 1. Situația deficitului bugetar în România în anii 2000-2011

Anul Deficit bugetar ( mld lei) Deficit bugetar ( % din PIB) Produs Intern Brut (mld.lei)

2000 - 2,90 - 3,7 80,3

2001 - 3,86 - 3,3 116,7

2002 - 3,98 - 2,6 151,4

2003 - 4,37 - 2,3 189,1

2004 - 1,88 - 1,1 238,7

2005 - 2,29 - 0,8 287,2

2006 - 5,82 - 1,7 342,4

2007 - 10,12 - 2,5 404,7

2008 - 27,21 - 5,4 503,9

2009 - 35,86 - 7,3 491,3

2010 - 33,38 - 6,5 513,6

2011 - 30,08 - 5,2 578,5

Sursa: Prelucrare proprie după Rapoartele Anuale ale BNR din anii 2000-2010 și www.insse.ro

Grafic nr 1. Evoluția deficitului bugetar in România intre anii 2000-2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor prezentate în tabelul 1.

Potrivit graficului de mai sus, se observă că nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de la -3,7 % din PIB, în anul 2000, la -0,8 % PIB, în anul 2006, ajungând la -7,3% în anul 2009, apoi începând ușor să scadă până în 2005. În general, evoluţia deficitului bugetului general consolidat evidenţiază înscrierea acestuia pe o traiectorie

ascendentă. În ultimii ani, această evoluţie crescătoare a deficitului bugetar a fost influenţată de creşterea cheltuielilor de capital necesare proiectelor iniţiate de guvern, de creşterea îndeosebi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile, pe fondul reducerii capacităţii de finanţare prin veniturile obţinute din investiţiile străine directe, mai ales pe fondul crizei economico-financiare.