Analiza inflației în România și factori de influență

Introducere

Inflaţia reprezintă unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care se manifestă în economiile contemporane. Totuşi, aceasta nu reprezintă un fenomen nou, manifestările ale ei fiind întâlnite încă din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, şi conşiderată drept o maladie cronică, greu de stăpânit. Tema inflaţiei a fost adesea pusă în discuţie de numeroşi specialişti (economişti şi nu numai), aceştia încercând sa definească fenomenul, să explice cauzele apariţiei inflaţiei, impactul acesteia asupra populaţiei şi agenţilor economici, formele sale de manifestare etc.

În perioada anilor ’70, problema principală a economiilor occidentale era considerată inflaţia. Astfel, un important economist orientat către analizarea fenomenului inflaţionist, Maurice Flamant, arată în lucrarea sa „L’inflation” apărută în 1972, că inflaţia este un proces recent studiat, deoarece în secolul XIX, termmenul de inflaţie nu figura nici în marile dicţionare economice franceze şi britanice. Flamant descoperă că, în perioada postbelică, toţi economiştii erau ocupaţi de inflaţie însă „aproape fiecare având definiţia sa proprie.”

În acest context, în lucrarea de faţă am urmărit atingerea celor mai importante probleme legate de inflaţie care au apărut în lucrările cu caracter economic, social, etc.

Cap.1. Delimitări ale fenomenului inflaţionist

1.1. Conceptul de inflaţie: definiţie şi trăsături

Cuvântul inflaţie provine din latinescul inflare cu sensul de umflare, umflătură, însă acest concept nu sugează că este vorba de creşterea cantităţii de bani în circulaţie şi nici de creşterea generală a preţurilor, astfel Flamant remarcă faptul că etimologia nu vine deloc în sprijinul definirii acestui concept.

Inflaţia este un fenomen economico-financiar complex înţeles diferit de către economişti, aceştia fiind în special preocupaţi de înţelegerea şi explicarea conţinutului social-economic al inflaţiei, de dezvăluire a cauzelor ce o generează, a mecanismului de declanşare şi de manifestare, a rolului şi a consecinţelor ei.

Fenomenul inflaţiei este extrem de complex, fiind supus unor determinări de tip economic, politic, social, psihologic, de anticipare, ceea ce face ca trăsăturile sale să nu apară întotdeauna cu claritate, existând controverse în ceea ce priveşte definirea noţiunii, cauzele şi remediile sale.

Principalele divergenţe sunt legate de următoarele aspecte:

- în primul rând, deşi deprecierea monedei este un element comun tuturor proceselor inflaţioniste, această depreciere are amplitudini diferite, nu este identică în cazul tuturor bunurilor şi serviciilor, preţurile individuale crescând în mod diferit;

- în al doilea rând, nu orice depreciere a monedei înseamnă inflaţie, cum este cazul creşterii preţurilor ca urmare a majorării obiective a unor costuri de producţie, creştere datorată acţiunii legii randamentelor descrescânde şi cazul când deprecierea monedei, deşi reală, nu este inflaţionistă.