Analiza rezultatelor financiare la o bancă comercială

INTRODUCERE

Sectorul bancar, în manifestarea lui permanentă, este o parte componentă de bază a sistemului economico-financiar. În economia de piaţă, băncile au un rol major, ele acţionând ca ”vârf de lance” în promovarea reformei şi manifestarea concretă a mecanismului autoreglării economice. Prima mare restructurare a sectorului bancar românesc a constat în gruparea activităţii bancare pe două niveluri, şi anume Banca Naţională a României în calitate de bancă centrală şi băncile comerciale.

Lucrarea de faţă prezintă un segment al activităţii complexe a băncilor comerciale şi anume cel al analizei şi evaluării performanţelor din activitatea bancară.

Termenul reprezintă, în sens economic, o substantivizare a verbului din limba engleză “to perform” adică, într-o traducere aplicabilă mediilor de afaceri, a îndeplini, a executa o sarcină, în vreme ce substantivul “performance” semnifică doar actul, procesul de realizare a sarcinii. Înţelesul dat în limba română curentă acela de depăşire a limitelor şi poate avea semnificaţia unei realizări deosebite.

Performanţelor bancare s-au îmbunătăţit, în primul rând ca urmare a faptului că s-au dezvoltat mult produsele şi serviciile bancare în toate domeniile de activitate. Însăşi esenţa activităţii bancare s-a îmbunătăţit prin organizarea băncilor ca societăţi pe acţiuni şi prin demararea procesului de privatizare.

Conceptul de evaluare a performanţelor bancare nu poate fi abordat şi înţeles separat de managementul bancar, ca factor specific de rentabilizare a sectorului bancar.

Tema propusă spre studiu a fost structurată într-o formulă care să scoată în evidenţă pentru început rolul managementului bancar în obţinerea performanţelor băncii, necesitatea şi importanţa evaluării performanţelor bancare.

În vederea reflectării principalelor rezultate ce influenţează performanţele bancare se urmăresc următoarele: colectarea informaţiilor, înregistrarea tuturor operaţiilor ce afectează patrimoniul instituţiei bancare, întocmirea documentelor de sinteză, care oferă mediului exterior imaginea sintetică, fidelă şi retrospectivă a situaţiei băncii.

Preocupările pentru realizarea practică a evaluării performanţelor bancare s-au materializat pe suportul rapoartelor anuale din anii 2006, 2007, 2008 ale Băncii Raiffeisen.

În ceea ce priveşte evaluarea principalelor rezultate cu influenţă asupra performanţelor bancare se prezintă o analiză evolutivă a activelor şi pasivelor bancare în activitatea desfăşurată – pe exemplul Raiffeisen Bank.

Natura eficienţei economice este dată de raportul între efectul şi efortul economic pe care le implică orice activitate economică, consideraţie care stă la baza modelului de analiză a relaţiei venituri – cheltuieli. Analiza structurală şi evolutivă a veniturilor şi cheltuielilor contribuie la determinarea profiturilor cu repartizarea pe segmente de activitate.

În contextul obţinerii de rezultate profitabile, un bun cadru de evaluare a performanţelor, se concretizează în analiza indicatorilor de bonitate (rata rentabilitaţii financiare, rata rentabilitaţii economice, multiplicatorul capitalului, rata profitului, rata marjei de dobândă).

Capitolul final al lucrării prezintă fundamentarea performanţelor viitoare concretizată în previziuni ale veniturilor şi cheltuielilor bancare (Buget de venituri şi cheltuieli) şi ale profitului ca rezultat al activităţii, urmărindu-se tendinţele pe următorii trei ani, pe baza rezultatelor precedente.

Tratarea subiectului propus a fost posibilă numai prin utilizarea unor elemente conceptuale specifice mai multor domenii: management bancar, analiză economică, contabilitate, statistică.

CAPITOLUL 1

ANSAMBLUL ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CONTEXTUL EVALUĂRII

1.1. Cadrul organizatoric şi funcţional al sistemului bancar

Odată cu adoptarea celor două legi bancare – Legea nr. 58 din 5 martie 1998 privind activitatea bancară şi Legea nr. 101 din 26 mai 1998 privind Statutul Băncii Naţionale s-a consfinţit crearea unui sistem bancar.

Economia de piaţă presupune, în mod explicit, existenţa unei economii băneşti în contextul căreia sistemul bancar trebuie să asigure cadrul care să dea posibilitatea mobilizării tuturor fondurilor băneşti disponibile în economie şi orientarea lor temporară, pe perioade mai lungi sau mai scurte, către activităţi economice, în mod prioritar spre cele productive.

Elementele componente ale sistemului bancar ce definesc şi condiţionează din punct de vedere sistemic activitatea unei bănci, se concretizează din :