Analiza Stadiului de Dezvoltare a Gestiunii Riscurilor Financiare în România

În procesul tranziţiei la economia de piaţă de după 1990, România a înţeles necesitatea existenţei şi funcţionării unei pieţe de capital dezvoltate care să sprijine dezvoltarea economică a ţării. Un segment important al pieţei de capital este piaţa instrumentelor financiare derivate care îndeplineşte două funcţii importante: funcţia de gestiune a riscurilor financiare şi funcţia de informare (descoperire a preţurilor).

Tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate se realizează în România atât pe piaţa OTC, cât şi pe pieţele reglementate Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS) din anul 1997 şi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) din 14 septembrie 2007. Instrumentele financiare derivate au fost tranzacţionate şi la Bursa Română de Mărfuri (BRM), dar în anul 1999 aceasta a pierdut dreptul de tranzacţionare pentru aceste instrumente.

Pe piaţa OTC se remarcă interesul crescând al băncilor comerciale în a oferi clienţilor instrumente financiare derivate pentru a se proteja împotriva riscului valutar şi a riscului de dobândă. In conformitate cu studiul realizat de Banca Naţională a României, „Crearea cadrului necesar dezvoltării pieţei unor produse/servicii bancare", volumul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate realizat de băncile din România era la 31 decembrie 2002 de 5.620 miliarde lei (echivalentul a 170 milioane dolari). Comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est, nivelul acestor tranzacţii era foarte scăzut în ceea ce priveşte atât volumul, cât şi ponderea acestor tranzacţii în total active ale sistemului bancar. De exemplu, în anul 2002 ponderea instrumentelor financiare derivate în total active sistem bancar în Polonia era de 205,41%, faţă de numai 2,48% în România. La 30 septembrie 2004, volumul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate în România se ridica la nivelul de 48.682 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 5,94% din total active ale sistemului bancar.

Spre deosebire de celelalte pieţe OTC din Europa Centrală şi de Est, în cazul României se observă o lipsă a datelor statistice privind tranzacţiile cu instrumente derivate realizate pe piaţa OTC pentru perioada 2004-2007. România a participat abia în anul 2007 la studiul trianual dedicat pieţelor instrumentelor financiare derivate realizat de Banca Reglementelor Internaţionale. Conform acestuia, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu derivate pe valute394 în România a fost de 1.508 milioane USD, adică 60% din total piaţa valutară.Piaţa valutară din România este cea mai puţin dezvoltată comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est, iar ponderea instrumentelor derivate valutare în total piaţă valutară este cea mai scăzută, ceea ce arată că eventualele soluţii de acoperire a riscului valutar sunt puţin utilizate. Similar, instrumentele derivate valutare sunt deţinute aproape în totalitate de către nerezidenţi (90%), faţă de o medie de 80% în celelalte ţări din regiune. Aşa cum se arată în „Raportul asupra stabilităţii linanciare 2008" realizat de Banca Naţională a României, aproximativ 90% din tranzacţiile cu instrumente derivate sunt reprezentate de contracte swap forex (FX swapsj şi doar 7% contracte forward, peste 60% fiind pe perechea EUR/RON şi 33% pe perechea EUR/USD.

Pe piaţa OTC un rol important în oferirea instrumentelor financiare derivate revine băncilor comerciale care îndeplinesc cerinţele stabilite de Banca Naţională a României pentru a fi autorizate ca formatori de piaţă. Peste 70% din volumul tranzacţiilor cu derivate OTC este realizat de către băncile străine active în România, iar instrumentele de gestionare a riscurilor de piaţă oferite de bănci clienţilor corporativi sunt contractele forward şi contractele swap pe valute şi pe rata dobânzii . Limitări, precum scadenţa şi valoarea mare a contractului (de exemplu, 500.000 EUR pentru contractele forward oferite de BCR) determina ca aceste instrumente să nu fie efectiv utilizabile de către cei ce au mai mare nevoie de ele, respectiv întreprinderile mici şi mijlocii implicate în tranzacţiile internaţionale. Băncile străine au un interes mai mare în implementarea unor politici solide pentru managementul riscurilor, în condiţiile în care dispun de cunoştinţe şi tehnici avansate pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor395. Mai mult, băncile străine au un rol important în reducerea creditelor neperformante, mai ales în ţările în care statul a deţinut o parte importantă din sectorul bancar.

In anul 2007, se remarcă o creştere a interesului investitorilor pentru instrumentele derivate având ca suport valutele în condiţiile volatilităţii ridicate din ultima perioadă a monedei naţionale, cu implicaţiile sale preponderent negative. Informaţiile oferite de băncile comerciale indică o creştere constantă a numărului clienţilor ce folosesc operaţiuni de acoperire a riscului valutar şi o majorare a volumului tranzacţiilor. Cele mai multe tranzacţii au ca obiect opţiunile pe raportul de schimb EUR/RON şi contractul forward pe raportul EUR/RON.