Analiza structurii și dinamicii cheltuielilor publice din bugetul de stat al României

1. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat – criteria si componente

“Cheltuielile publice sunt modalitati de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii cerintelor generale ale societatii. Cuantumul cheltuilelilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta. Structura cheltuielilor publice este mult influentata de structura de clasa a societatii.

Sistemul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se efectueaza de la bugetul statului, din bugetele locale, din fonduri speciale, din fonduri proprii ale agentilor economici cu capital de stat, institutiilor publice pentru actiunile social-culturale, dezvoltarea economico-sociala, organele statului, apararea natioanala, ordinea publica, infaptuirea suveranitatii si independentei nationale, private in unitatea si interdependent lor.

Cheltuielile publice nu trebuie confundate cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice cuprind cheltuielile care se efectueaza atat de la bugetul de stat, din bugetul local, cat si din fondurile speciale, fondurile proprii ale companiilor natioanel, ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capitatl de stat, institutii de stat.

Cheltuielile bugetare cuprind numai cheltuielile care se finanteaza de la bugetul statului si din bugetele locale, ele fiind deci o parte a cheltuielilor publice.

Cheltuielile bugetare trebuie sa indeplineasca unele cerinte constitutionale, si anume:

- Sa fie aprobate de Parlament;

- Autoritatile publice autorizate sa efectueze cheltuielile sa fie supuse unui control riguros

- Bugetul statului sa fie dat publicitatii;

Cuantumul, structura si ponderea cheltuielilor sunt determinate de formele de proprietate, de nivelul de dezvoltarii social-economice a tarii, de obiectivele dezvoltarii echilibrate a economiei nationale, de infaptuirea actiunilor social-cuturale, de rolul statului in activitatea social-economica a tarii, precum si de conditiile politice concrete ale perioadei respective.

Natura cheltuielilor publice este determinate de relatiile de productie si de rolul statului in viata social-economica. Cheltuielile bugetare sunt expresia repartitiei unei parti din produsul national brut.

Cheltuielile sunt considerate, in conceptia actuala, active, deoarece cu ajutorul lor se intervine in activitatea social-culturala, economica, politica, administrative. Avand in vedere obiectivele economice, cheltuielile active cuprind : comenzi de produse, subventii, lucrari, servicii etc.

Dupa obiectivele social-culturale, cheltuielile active cuprind : institutii de invatamant, de ocrotire a sanatatii, asistenta sociala, asigurari sociale, cultura, arta, institutii de culte, de protective sociala etc. Cheltuielile active mai pot fi cu sau fara constraprestatie, definitive, provizorii, globale etc.

Din punct de vedere administrative, cheltuielile publice se clasifica dupa institutiile prin care ele se efectueaza, adica pe ministere, departamente, judete, municipii, orase si comune.

Dupa sursele de finantare, cheltuielile publice se clasifica astfel:

a) cheltuielile publice bugetare, care se finanteaza din bugetul statului, din bugetele locale si din bugetul asigurarilor sociale de stat.

b) cheltuielile publice extrabugetare, care se finanteaza din fondurile financiare ce se formeaza in afara bugetului de stat pentru intreprinderi publice, mixte si private.

c) cheltuielile publice finantate din fondurile cu destinatie speciala, care se constituie la nivelul economiei nationale, ca anexe la bugetul de stat.

Cheltuielile bugetare pot fi examinate si sub diferite alte aspecte. Astfel, sub aspectul cuprinderii lor in bugetul statului se disting:

a) cheltuielile ordinare, curente, care se prevad in bugetul statului in mod periodic, cu regularitate, in fiecare an, fiind legate de intretinerea instiitutiilor publice, de infaptuirea actiounilor economice, social-culturale etc, suma lor putand sa difere de la un an la altul;

b) cheltuieli extraordinare, care apar in mod accidental in activitatea statului, fiind destinate acoperirii necesaitatii neobistnuie (ivirea unui cutremur, a unei secete, a unei inundatii, a unei revolutii, razboi)

Din punct de vedere al consumarii produsului national brut ele pot constitui un consum sau o avansare de produs national brut. Cheltuielile propriu-zise, adica acelea care reprezinta un consum de produs national brut.