Analiza Structurii și Dinamicii Resurselor Financiare Publice din Bugetul Consolidat al României

I. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și bugetele locale .

1. Introducere:

Veniturile bugetare sunt mijloace banești sau modalitățile practice de formare a bugetului public ,necesare realizării obiectivelor economice și sociale într-un interval de timp determinat. Aceste resurse servesc la acoperirea cheltuielilor publice , dar ca urmare a importanței lor reprezintă și instrumente de influențare și intervenție în activitatea economică și socială.

Totuși nu există întotdeauna un raport de cauzalitate între resursele publice și cheltuielile publice . Totalitatea resurselor bănești care alimentează bugetul public formmează un sistem unitar de venituri ,indiferent de veriga bugetară la care se mobilizează sau de proveniența acestora.

Acest fapt decurge din finalitatea lor comună și din relațiile structurale care se stabilesc între ele în procesul bugetar.

Resursele financiare se grupează în patru mari categorii:

1. Prelevări cu caracter obligatoriu , denumite și venituri fiscale: impozite , taxe , contribuții. Acestea dețin o pondere importantă în totalul resurselor, dar volumul lor nu poate fi crescut în funcție de necesități , deoarece implică decizii ale Parlamentului , modificări de legislații fiscale, cu implicații majore asupra gradului de fiscalitate.

2. Resurse de trezorerie – sunt împrumutate pe termen scurt , până la un an , cu caracter rambursabil , la care se apelează în situații de goluri temporare de casă în execuția bugetului de stat. Aceste împrumuturi se realizeză prin emisiune de bunuri de tezaur efectuată de Trezorerie ca instituție a statului , cu rol de bancă în cadrul Ministerului Finanțelor.

3. Resurse financiare din împrumuturi de stat – reprezintă o sursă de completare a resurselor publice la care în ultimii ani se apelează frecvent deoarece veniturile ordinare nu acoperă cheltuielile. Aceste împrumuturi se caracterizează prin: emisiuni de obligațiuni, bonuri de tezaur, certificate de depozit care sunt lansate pe piața financiară sau sunt vândute prin bănci sau alte instituții financiare.

Țările dezvoltate apelează în general la credite interne deoarece economiile lor naționale sunt apte să susțină un împrumut de stat , pe când țările în curs de dezvoltare , neavând ofertă internă de capital apelează în mare măsură la credite externe , cu dobânzi mari și condiții împovărătoare.

4 Emisiunea bănescă – constă în emiterea de bani de către Banca Centrală fiind practic un împrumut de la Bancă Centrală. Este o cale relativ simplă de creștere a resurselor financiare ale statului , însă , fiind fără acoperire , are puternice efecte negative, determinând mărimea impozitelor , creșterea prețurilor și tarifelor dar și scăderea puterii de cumpărare a monedei.¹

Resursele financiare publice bugetare se structurează pe următoarele subsisteme :

1. Resurse financiare ale administrației de stat centrale;

2. Resurse financiare ale administrației locale;

3 Resurse financiare ale asigurărilor de stat

Resursele financiare ale administrației centrale sunt constituite și administrate de către autoritățile publice centrale. Sunt destinate satisfacerii nevoilor la nivel național. Resursele financiare se constituie din impozite, taxe , accize, contribuții de asigurări, împrumuturi constractate de la guvernul central.

Resursele financiare ale administrațiilor locale se concentrază la dispoziția autoritpților publice ale unităților administrative teritoriale pentru satisfacerea unor nevoi asumate la nivelul fiecărei localitpți. Se constituie din impozitele și taxele locale, subvenții sau transferurile din bugetul de stat.