Așezarea și perceperea impozitului pe teren

Aşezarea şi încasarea impozitului pe teren

1. Reguli generale

Impozitul pe tern este un impozit direct datorat bugetului local de către persoanele fizice şi juridice, find un impozit care se determina de organelle fiscale pe baza declaraţiei de impunere.

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.

Impozitul pe teren, precum şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren.

În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.

În cazul în care contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren este datorat de locator.

2. Baza normativă

- Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal publicată in Monitorul Oficial partea I nr.927 din 23/13/2003 cu modificările şi completările ulterioare aduse prin OG nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal şi prin OG nr.49/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;

- Norma metodologică din 22/01/2004 de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, publicată in MO, partea I, nr.112 din 06/02/2004;

- Hotărârea Guvernului nr.783/19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează annual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, publicată in MO, nr. 482 din 23 mai 2004.

3. Elementele tehnice ale impozitului pe teren

Obiectul impozitului este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabil, situate in municipii, oraşe, commune, în intravilanul sau în extravilanul localitaţii.

Contribuabilii(subiect, plătitor, suportator) sunt persoanele care deţin în proprietate terenuri situate in municipii, oraşe, commune, în intravilanul sau în extravilanul localitaţii.

Subiectul impozitului este atat persoana fizică, cât si juridică, denumită de lege contribuabil, care deţine in proprietate terenuri situate atât în intravilanul cât şi în extravilanul localităţii.

Unitatea de evaluare. În cazul impozitului pe teren unitatea de evaluare este reprezentata de arie(hectar)- unitate de măsură naturală.