Asigurări facultative de locuințe

1. Asigurări facultative privind locuințele persoanelor fizice

1.1. Caracterizare generală

Winston Churchill, afirmă printr-un citat celebru despre asigurări că Dacă ar fi după mine, aș scrie cuvântul ”asigurare” pe ușa fiecărei case și pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna... Abia atunci aș putea fi mulțumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri și a unor pagube ireparabile

Dintotdeauna, omul s-a preocupat de aspectele ce se pot întâmpla în viitor, fiecare activitate desfășurată de individ generând o gamă de riscuri . Astfel, ca o formă de protecție împotriva acestor riscuri din viitor, putem astăzi vorbi despre asiguări. Cu alte cuvinte, putem afirma, cu cât omul a fost din ce în ce mai conștient de apariția unor riscuri și impactul acestora asupra vieție sale, cu atât acesta și-a dorit să își limiteze pagubele produse.

Asigurarea este definită ca fiind o modalitate de protecție ce are la bază un contract, prin intermediul căruia, o persoană fizică sau juridică, numită generic asigurat, transfer anumite riscuri, unei persoane juridice, ce poartă denumirea de asigurător, prin plata unei prime de asigurare. Astfel, prin contractual de asigurare, asigurătorul se obligă de a despăgubi persoana asigurată în cazul realizării riscurilor prevăzute în acest contract.

O primă fază a asigurărilor s-a realizat prin intermediul negustorilor chinezi, care-și distribuiau mărfurile în mai multe vase de navigație, ce urmau să se trasporte pe râurile periculoase alea Chieni. Astfel, aceștia reduceau posibilitatea pierderii totale a mărfii.

O formă mai apropiată de ceea ce rezprezintă astăzi asigurările este cea legată de principiul solidarității, pe care e bazată asigurarea și formarea primelor fonduri de asigurări. Oamenii s-au unit pentru a face față consecințelor evenimentelor nefaste.

Conceptul de asigurate poate fi privit ca o relație, ca un sistem fiind destins în două mari categorii: asigurările sociale și asigurările comerciale. Primul tip de asigurare face referință la persoane, întrucât are drept obiectiv crearea de rezerve bănești centralizate, destinate protecției, sub diferite forme, a membrilor societății.1

Al doilea tip cuprinde asigurările realizate de înteprinderi prin intermediul societăților specializate. Printre asigurările sociale se numără asigurările de bunuri, persoane sau răspundere civilă.

De asemenea, asigurările pot fi caracterizate după mai multe criterii, astfel determinându-se mai multe tipuri de asigurări, ce sunt ilustrate în figura nr. 1.

Figura nr.1. Caracterizarea asigurărilor

Sursă2: Prelucrare proprie după conținut, Constantin Nicolae Lungu, ,,Asigurări de bunuri”Editura Universității Alexandru Ioan Cuza,,Iași

În ceea ce privesc asigurările de bunuri, care fac obiectul studiului de față, acestea se împart în două mari categorii: asigurări prin efectul legii, denumite și obligatorii, și asigurări facultative.

Asigurările prin efectul legii sunt stabilite de către stat și se rezumă la o gamă de bunuri și service, bunuri ce au un caracter universal astfel, are o sferă largă de cuprindere, determinând o comunitate largă de risc și implicit primele plătite sunt mai mici. Sumele asigurate la bunuri, se stabilesc sub forma de norme, pe unități de asigurare. 3

În completarea acestei asigurări s-a înființat asigurările facultative, ce se realizează în mod voluntar, suma asigurată fiind stabilită prin negociere, totuși, acestă sumă nu poate depăși valoarea reală a bunurilor și serviciilor oferite de societatea de asigurări. Dacă la asigurarea obligatorie, termenul este nelimitat, astfel, fiind obligatoriu asigurarea unui bun, atâta timp cât

acesta există, la asigurarea facultativă lucrurile stau diferit. Acestea din urmă, se închie pe o perioadă determinată.