Asigurări Sociale de Stat

Introducere

Actualitatea lucrării şi nivelul cercetărilor întreprinse. Germenii nevoii de protecţie au apărut cu mult înainte, ca o necesitate, însă modul de protecţie socială s-a realizat prin intermediul acţiunilor de caritate. Cu timpul grija oamenilor faţă de semenii săi căzuţi în dificultăţi a evoluat. Pe parcursul istoriei această „grijă” s-a transformat într-o teorie, într-o practică, s-a dezvoltat în spaţiu şi în timp. Actualmente progresul tehnico-ştiinţific creează premiza pentru creşterea productivităţii muncii, în consecinţă contribuie la creşterea şomajului, deci la creşterea asigurărilor sociale; progresul tehnico-ştiinţific contribuie la crearea de noi tehnologii, bunuri de consum, servicii, iar în consecinţă la poluarea mediului ambiant, la apariţia unor boli, la creşterea morbidităţii populaţiei, deci, la necesitatea creşterii asigurărilor sociale; progresul tehnico-ştiinţific contribuie la creşterea vitezei, deci la creşterea accidentelor; la creşterea unor tehnologii de producţie nocive, în consecinţă, la creşterea numărului invalizilor, deci la creşterea asigurărilor sociale; populaţia care şi-a pierdut locul de muncă, devenită şomeră, dacă societatea nu-i va asigura cu minimul necesar pentru a supravieţui, aceasta poate deveni agresivă, poate crea un mare disconfort pentru întreaga societate. Cheltuielile pentru protecţie a celor ce dispun de un loc de muncă ar depaşi considerabil cheltuielile pentru asigurările sociale.

Asigurările sociale sunt necesare din câteva considerente: umane, economice, sociale. Responsabilitatea statului, privind asigurările sociale, care sunt identificate ca sisteme de securitate socială, relevă din unele documente internaţionale unde statul este caracterizat ca fiind o organizaţie compusă din cetăţeni, necesară acestora în asigurarea bunăstării generale, având ca bază legislaţia proprie care se adresează unor categorii de persoane, care pentru anumite perioade sunt îndreptăţite să primească unele ajutoare sub formă de prestaţii. Problema asigurărilor sociale, fiind o problemă complexă şi deloc simplă şi mai mult s-a complicat odată cu deschiderea economică a tuturor statelor. În UE fiecare ţară îşi protejează interesele economice, demografice, politicile sociale, ţinând cont de restricţiile comune. Actualmente ţările în curs de dezvoltare au nevoie de noi variante de tratare a problemei asigurărilor sociale care ar putea fi puse la baza unor decizii în procesul perfecţionării schemelor de pensionare, acordarea unui suport material persoanelor defavorizate, şomerilor etc.

Fiecare stat trebuie să-şi elaboreze propria politică a asigurărilor sociale, să-şi promoveze politica sa economică, socială de protecţie a cetăţenilor săi şi de „protejare” a bugetului ţării.

Tema lucrării este actuală şi pe fondul tendinţelor şi problemelor aparute în reformarea schemelor de pensii ce se realizează în cadrul majorităţii schemelor de pensii publice, care se bazează pe beneficii definite, fiind finanţate din contribuţii. În decursul ultimelor decenii, însă au existat critici puternice împotriva lor, cele mai importante fiind grupate în jurul cîştigurilor financiare cu care s-au confruntat. În primul rînd, schemele existente nu reuşesc întotdeauna să protejeze pe cei vîrstnici şi mai ales pe cei ce se vor pensiona în viitor, care nu vor avea aceeaşi evoluţie ca şi în trecut. În al doilea rând, fenomenul actual de îmbatrînire a populaţiei modifică în termeni reali raportul de dependenţă, astfel încît actualii contributori trebuie să plătească pentru un număr mai mare de pensionari. În plus, adesea ele nu sunt capabile să împartă echitabil beneficiile şi împiedică creşterea economică. Deci, abordarea problemei asigurărilor sociale din toate considerentele poate fi apreciată ca actuală.

Scopul şi sarcinile investigaţiei îl constituie studierea surselor teoretice şi acumularea cunoştinţelor în domeniul perfecţionării metodelor de formare şi implementare a asigurărilor sociale, în special, cele de pensii, care reprezintă principalul segment al acestora. Realizarea scopului propus condiţionează urmatoarele sarcini ale cercetării: strucurarea şi sistematizarea surselor teoretice pentru analiza sistemului de asigurare socială şi identificarea şi anticiparea tendinţelor actuale în evoluţie a sistemului de asigurare socială în ţara noastră şi a problemelor principale cu care se confruntă acest sistem, precum şi a metodelor necesare de rezolvare a lor; elaborarea unor concluzii şi recomandări necesare pentru perfecţionarea sistemului de asigurare socială şi în special cel de pensii.