Cuprins
- 1. Societăţile în nume colectiv 3
- 1.1. Noţiunea societăţii în nume colectiv 3
- 1.2. Constituirea societăţii în nume colectiv 4
- 1.3. Funcţionarea societăţii în nume colectiv 4
- 1.4. Dizolvarea şi reorganizarea societăţii în nume colectiv 5
- 2. Societăţile în comandită simplă 5.
- 2.1. Noţiunea societăţii în comandită simplă 5
- 2.2. Constituirea societăţii în comandită simplă 6
- 2.3. Funcţionarea societăţii în comandită simplă 6
- 2.4. Dizolvarea şi reorganizarea societăţii comandită simplă 7
- 3. Societăţile pe acţiuni 7
- 3.1. Noţiunea societăţii pe acţiuni 7
- 3.2. Constituirea societăţii pe acţiuni 8
- 3.3. Funcţionarea societăţii pe acţiuni 19
- 3.4. Dizolvarea şi reorganizarea societăţii pe acţiuni 10
- 4. Societăţile în comandită pe acţiuni 11
- 4.1. Noţiunea societăţii în comandită pe acţiuni 11
- 4.2. Constituirea societăţii în comandită pe acţiuni 11
- 4.3. Funcţionarea societăţii în comandită pe acţiuni 12
- 4.4. Dizolvarea şi reorganizarea societăţii în comandită pe acţiuni 12
- 5. Societăţile cu răspundere limitată 13
- 5.1. Noţiunea societăţii cu răspundere limitată 13
- 5.2. Constituirea societăţii cu răspundere limitată 13
- 5.3. Funcţionarea societăţii cu răspundere limitată 13
- 5.4. Dizolvarea şi reorganizarea societăţii cu răspundere limitată 15
- Bibliografie 16
Extras din proiect
ASPECTE FINANCIARE REZULTATE DIN
“LEGEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE”
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocial şi pot constitui societăţile comerciale.
Societăţiile comerciale va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea prevede altfel.
Societăţile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme:
- societăţi în nume colectiv;
- societăţi în comandită simplă;
- societăţi pe acţiuni;
- societăţi în comandită pe acţiuni;
- societăţi cu răspundere limitată.
1. Societăţile în nume colectiv
1.1. Noţiunea societăţii în nume colectiv
Această formă de societate este potrivită pentru realizarea unor afaceri mici, în care asociaţii realizează activitatea şi îşi asumă toate riscurile. Datorită structurii sale, societatea în nume colectiv este considerată forma tipică a societăţilor de persoane.
În doctrina română societatea în nume colectiv este definită ca o societate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor persoane, care pun în comun mai multe bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.
Din definiţia dată rezultă caracterele acestei societăţi:
a) asocierea are la bază încrederea deplină a asociaţilor, societatea fiind constituită intuitu personae, adică asociaţii, înfiinţând societatea, au în vedere persoana coasociaţilor. În caz de deces, retragere, declarare a incapacităţii sau a dispariţiei fără veste a unui membru-persoană fizică, de insolvabilitate, deschidere a procedurii de reorganizare, de lichidare a membrului-persoană juridică, societatea poate să-şi continue activitatea, dacă este prevăzut de actul de constituire sau dacă hotărârea privind continuarea activităţii se adoptă în unanimitate de către membrii rămaşi.
b) capitalul social este divizat în participaţiuni, care nu sunt reprezentate prin titluri (certificate);
c) obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor membrilor.
Societatea în nume colectiv poate fi examinată în trei faze diferite:
1. Faza constituirii;
2. Faza funcţionării;
3. Faza dizolvării şi reorganizării societăţii.
1.2. Constituirea societăţii în nume colectiv
Întrucât regulile generale privind constituirea societăţilor comerciale au fost examinate, vom înfăţişa unele aspecte specifice constituirii societăţii în nume colectiv.
Asociaţii. O persoană fizică sau juridică poate fi asociat numai al unei societăţi în nume colectiv.
Firma societăţii. Având calitatea de persoană juridică, societatea în nume colectiv are o firmă proprie ca atribut de identificare, sub care îşi exercită activitatea de întreprinzător şi sub care semnează. Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.N.C.”, şi numele sau denumirea asociaţilor. Dacă nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”.
Capitalul social. Actul constitutiv (contractul de societate) trebuie să indice cuantumul şi conţinutul capitalului social al societăţii în nume colectiv şi modul depunerii aporturilor. Este de remarcat că legea nu stabileşte un plafon minim al capitalului social, ceea ce înseamnă că asociaţii sunt liberi să determine mărimea acestuia, în funcţie de nevoile pe care le reclamă realizarea obiectului societăţii.
Totodată, actul constitutiv trebuie să prevadă mărimea şi modalitatea de modificare a contribuţiei fiecărui participant la capitalul social, precum şi răspunderea membrilor pentru încălcarea obligaţiilor de depunere a aporturilor.
1.3. Funcţionarea societăţii în nume colectiv
Conducerea societăţii şi modul de luare a hotărârilor.
În doctrină s-a conturat părerea că asociaţii se vor organiza în cadrul societăţii în nume colectiv sub forma unei adunări, care va funcţiona pe baza regulilor de drept comun, respectiv cele aplicabile adunării generale a societăţii pe acţiuni, cu singura excepţie că hotărârile, în cadrul acestei adunări, se vor adopta cu unanimitatea voturilor, dacă legea sau actul constitutiv nu prevede altfel.
Administrarea societăţii în nume colectiv.
Administratorul deţine împuterniciri, limitate doar la domeniul de activitate a societăţii. În cazul în care administratorul ia iniţiativa unei operaţii ce depăşeşte limitele activităţii desfăşurate de societate, este necesar acordul tuturor asociaţilor.
Dacă administrarea societăţii se face în comun de toţi asociaţii, atunci deciziile trebuie luate în unanimitate. În cazul în care administrarea societăţii este efectuată de una sau mai multe persoane, atunci ceilalţi membri, pentru a încheia acte juridice în numele societăţii, trebuie să aibă procură de la administratori. Dacă au fost încheiate careva acte juridice de către un membru care nu are asemenea împuterniciri, atunci societatea nu poate invoca clauzele actului de constituire prin care se limitează împuternicirile membrilor, cu excepţia cazurilor când se va demonstra că terţul, în momentul încheierii actului juridic, cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că membrul nu este împuternicit să acţioneze în numele societăţii.
Chiar dacă nu este împuternicit să administreze societatea, fiecare membru al acesteia are dreptul să ia cunoştinţă, personal sau asistat de un expert, de toată documentaţia privind administrarea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aspecte Financiare Rezultate din Legea Societatilor Comerciale.doc