Aspecte Privind Analiza economico-financiară

Diagnosticul financiar consta într-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei întreprinderi.

Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta în oferirea de informatii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât si celor interesati din afara acesteia.

Când problema diagnosticului este pusa din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit în acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.

Când problema este pusa din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea întreprinderii), precum si valoarea întreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere în capitalul unei întreprinderi (actionari potentiali sau alte întreprinderi).

Atât analiza pe plan intern cât si cea externa au ca obiectiv aprecierea performantelor întreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii; analiza riscului si analiza valorii întreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultati sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.

De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul întreprinderii (informatii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.

Folosind metode si tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situatiei financiare trecuta si actuala, pe baza informatiilor furnizate pentru luarea deciziilor de catre conducere acesta vizeaza viitorul.

Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.