Cuprins
- 1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici 2
- 2. Principii Bugetare 6
- Universalitatea bugetului 7
- Unitatea bugetului 7
- Neafectarea veniturilor bugetare 10
- Anualitatea bugetului 11
- Echilibrarea bugetului 12
- Realitatea bugetului 13
- Specializarea bugetara 14
- Publicitatea bugetului 15
- 3. Procesul bugetar - Definire, etape, trăsături 15
- Elaborarea proiectului de buget 16
- Aprobarea bugetului de către Parlament 20
- Execuţia bugetului 24
- Încheierea execuţiei bugetare 27
- Controlul execuţiei bugetare 29
- Aprobarea execuţiei bugetare 30
- 4. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009 32
- Efectele politicii fiscal - bugetare din anul 2008 asupra anului 2009 36
- Structura veniturilor bugetare in anul 2009 37
- Cadrul Macroeconomic Intern in anul 2009: 39
- Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009 43
- Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009. Principii de Alocare a Resurselor 45
- Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei 45
- 5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara 49
- 6. Bibliografie 52
Extras din proiect
1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici
Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea
În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pârghiile economice, sistemul informaţional.
Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca de exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a.
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se incaseaza veniturile bugetare, se repartizeaza si se cheltuie. Reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relatii economice sunt: continutul economic, exprimarea valorica, rezultatul repartitiei valorii nou create, constituirea si repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele financiare publice provenite, în principal, din impozite şi taxe şi nevoile sociale; în cadrul acestui raport trebuie să se urmărească respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel, pe baza puterii de contribuţie a subiecţilor impozabili, se stabileşte capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau indispensabile).
Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în economia financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, autorităţile publice locale identifică acest raport şi modul în care se realizează echilibrul dintre nevoi şi resurse la nivel mezoeconomic.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice.
În sens larg, bugetul public reprezintă ansamblul documentelor din sectorul public, care împreună formează sistemul de bugete. Acesta este un sistem unitar de bugete format din:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetele locale;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetele instituţiilor publice autonome;
- bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
- bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile.
In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.
In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a cheltuielilor si a veniturilor publice, fara specificare vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale.
In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:
- bugetul economiei nationale;
- bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice).
Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste sunt publice sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). De regula, este un buget informativ, orientativ si nu este executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar-economica, politica si sociala a guvernului Cu ajutorul „bugetului economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aspecte privind Bugetul de Stat.doc