Auditul Financiar-Contabil al Datoriilor

Notiunea de audit

Audit vine de la cuvântul italian “audire”, a asculta; cuvânt de origine latină, transformat în timp de practica anglosaxonă, semnifică azi, în sens strict, revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.

Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.

Se reţin elementele principale care definesc auditul în general, a căror absenţă pune în discuţie daca o activitate este sau nu audit si anume:

- examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;

- scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;

- opinia exprimata asupra a unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă;

- examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

Întreprinderile mari sau mici trebuie să recurgă la serviciile auditorilor sau expertilor

contabili fară să ştie întodeauna cine sunt, ce sunt şi ce fac aceşti profesionişti contabili. Vocabularul oficial ajută prea puţin la înţelegerea celui care intră în această adevarată junglă a auditurilor. Uniunea europeană nu cunoaşte decât denumirea de controlor legal, dar acesta se cheamă comisar de conturi în Franţa, comisar-revizor în Belgia, auditor statuar în Regatul Unit.

Auditul extern este realizat de către un auditor statuar ( legal), un funcţionar sau de către un terţ, în baza unui contract cu intreprinderea:

- “Auditorul legal” sau controlorul legal” ( expresii franceze utilizate în textele oficiale ale Uniunii Europene) sau “auditorul statuar” ( expresie britanică utilizată în textele oficiale ale Uniunii Europene) este auditorul a cărui misiune este descrisă în lege. Auditul statuar(legal) efectuat de către un auditor cuprinde o misiune generală sau de bază şi misiuni conexe. Misiunea de bază cuprinde:

• o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare;

• verificări specifice prevăzute expres prin lege.

- Un funcţionar al statului poate realiza unele misiuni de audit din categoriile prezentate mai sus dar care nu constituie audit legal (statuar) şi cu atat mai puţin un audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare.

- Auditorul contractual efectuează o misiune în cadrul unui contract cu entitatea audiată prin care acesta ( o intreprindere, o primărie, o instituţie publică, un minister) fixează o misiune unui auditor, termenii şi condiţiile de realizare prevăzute în contract. Altfel spus, dacă nu există decât o singură misiune de audit legal (statuar) care cuprinde obiective cunoscute şi care se realizează potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, există un număr nelimitat de misiuni de audit contractual, realizate de specialişti, de regulă experţi contabili.

La originea misiunilor contractuale stau patru motivaţii:

- Entitatea nu are auditor statuar şi doreşte să încredinţeze unui specialist competent şi independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare, similară cu cea realizată de auditorul statuar.

- Auditorul contractual deţine o competenţă mai bine adaptată la o misiune foarte precisă ( de exemplu, elaborarea şi implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de evaluare a stocurilor).

- Întreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a cărui semnatură se bucură de un prestigiu particular.

- O misiune particulară de control este cerută de un terţ, de exemplu, o bancă la acordarea unui împrumut.

Auditul financiar privind datoriile

Cadrul legislativ privind datoriile:

1. Guvernul Romaniei - Regulament de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice din 23.08.1999

2. Ministerul Finantelor Publice - OMF 1752/2005

3. Ministerul Finantelor Publice - OMF 2374/2007

4. Legea contabilitatii - Legea 82/1991

5. Legea 571/2003 – Codul Fiscal

6. Normele de aplicare a Codului Fiscal

7. Codul de Procedura Fiscala

Obiectivele auditului financiar contabil privind datoriile

1. Verificarea intrarilor din punct de vedere al tranzactiilor de achizitie.

2. Verificarea facturilor de prestari servicii.

3. Verificarea statului de salarii.

4. Verificarea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii.

5. Verificarea altor sisteme de decontare.

6. Verificarea taxei pe valoarea adaugata.

7. Verificarea unui contact de vanzare-cumparare.

8. Verificare leasing financiar.