Bugetele Locale - Instrumente de Realizare și Consolidare a Autonomiei Administrației Publice Locale

CAPITOLUL I

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI DESCENTRALIZAREA ADMINISTRATIVA PE BAZA PRINCIPIULUI AUTONOMIEI LOCALE

1.1. CONCEPTUL DE ADMINISTRATIE PUBLICA

Sfera notiunii de administratie publica locala, determinata prin Constitutie, cuprinde organizarea si functionarea consiliilor comunale, orasenesti, municipale si judetene, precum si a institutiei primarului si a prefectului .

În viziunea legiuitorului constituant, administratia publica locala este formata din activitatea realizata de consiliile comunale, orasenesti, municipale, de primarii localitatilor, de consiliile judetene si de prefect.

Administratia publica locala cuprinde acele structuri organizatorice si functionale care au o competenta teritoriala limitata la unitatea administrativa în care s-au constituit si care se disting în raport cu administratia publica centrala prin aceea ca promoveaza cu prioritate interesul specific comunal, orasenesc, municipal, sau judetean.

În timp ce autoritatile administratiei centrale de specialitate au o competenta teritoriala extinsa pe întreg teritoriul tarii si promoveaza interesul national, autoritatile administratiei locale au o competenta teritoriala restrânsa la nivelul unitatii administrative respective, promovând cu prioritate interesele specifice locuitorilor acestora.

Consiliile comunale orasenesti, municipale si judetene sunt considerate ca formând administratia publica locala atunci când notiunea se raporteaza la cea de administratie publica centrala de specialitate. Pe de alta parte, consiliile comunale, orasenesti si municipale sunt individualizate ca epuizând sfera notiunii de administratie locala, atunci când notiunea este raportata la cea de administratie judeteana. În acelasi timp, consiliile judetene formeaza administratia locala sau cea judeteana, dupa cum termenul este utilizat în raport cu administratia publica centrala de specialitate sau cu consiliile comunale, orasenesti si municipale.

Aceasta abordare extinsa a notiunii de administratie publica locala urmareste sa realizeze o perspectiva cât mai ampla asupra organizarii, functionarii si a relatiilor existente între institutii.

Administratia publica nu trebuie conceputa ca o autoritate supraordonata, exercitata de organe ce au ,,puterea de a recurge la forta de coercitie, ci ca un sistem organizational ce are în componenta sa serviciul public pus la dispozitia cetatenilor, serviciu pentru care trebuie sa-si asume raspunderea.

Administratia publica locala nu mai este o parte din administratia statului, ci o administratie ,,autonoma fata de cea a statului. Putem defini administratia publica locala ca o institutie complexa, autonoma si democratica creata în scopul ,,rezolvarii problemelor locale, în favoarea cetatenilor, de catre autoritati locale alese, sub supravegherea organelor puterii executive.

Constitutia României (art. 119) statueaza principiile de baza privind modul de constituire si functionare administratiei publice locale: ,,Administratia publica locala din unitatile administrativ teritoriale se întemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.

În acelasi sens, art. 20 di legea fundamentala a României stabileste ca: ,,autoritatile administratiei publice locale& sunt consiliile locale alese si primarii alesi conform legii. Ele ,,functioneaza ca unitati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si orase.

Legea administratiei publice locale, Legea nr. 69/1991 reprezinta pentru colectivitatile locale legea de baza, ,,constitutia acestora.

Principiile care fundamenteaza organizarea si functionarea administratiei publice la nivelul unitatilor administrativ sociale sunt:

- autonomia locala;

- descentralizarea serviciilor publice;

- eligibilitatea autoritatilor;

- legalitatea si consultarea cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Fara a determina în mod amanuntit continutul principiului autonomiei locale, Constitutia României face câteva precizari de esenta, în sensul ca:

- individualizeaza autoritatile administratiei publice locale, prin care se realizeaza autonomia locala în comune si orase;

- stabileste natura juridica a autoritatilor  a consiliilor comunale, orasenesti, municipale si a primarilor, specificând ca ele dispun de autonomie functionala în solutionarea problemelor de interes local;

- indica natura juridica a consiliului judetean  de autoritate a administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;