Cadrul Politicii Monetare Unice. Instrumente de Politică Monetară ale BCE. Analiza Politicii Monetare Unice în Perioada 1999 - 2009

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 23 în total

Cuvinte : 5907

Mărime: 319.64KB (arhivat)

Publicat de: Ortansa Balazs

Puncte necesare: 7

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. Cadrul politicii monetare unice 2
1.1. Obiectivele şi misiunile SEBC 4
1.2. Obiectivele şi misiunile Eurosistemului 5
1.3. Strategia de politică monetară a BCE 6
2. Instrumente de politică monetară ale BCE 9
2.1. Operaţiunile de open-market 10
2.1.1. Operaţiuni principale de refinanţare 10
2.1.2. Operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung 11
2.1.3. Operaţiuni de reglaj fin 11
2.1.4. Operaţiuni structurale 11
2.2. Facilităţile permanente 12
2.2.2. Facilitatea de creditare marginală 12
2.2.2. Facilitatea de depozit 13
2.3. Rezervele bancare minime obligatorii 14
3. Analiza politicii monetare unice în perioada 1999-2009 16
3.1. Evoluţia ratelor dobânzilor. 16
3.2. Evoluţia inflaţiei 18
4. Bibliografie 22

Extras din proiect

1. Cadrul politicii monetare unice

La data de 7 februrie 1992 este semnat Tratatul de la Maastricht de către statele europene participante la Sistemul Monetar European II, care cuprindea prevederi legate de politica monetară şi instituţionalizarea acesteia. Hotărârile tratatului s-au materializat în înfiinţarea Sistemul European al Băncilor Centrale ( SEBC ) care cuprinde Banca Centrală Europeană ( creată la data de 1 iunie 1998, cu sediul la Frankfurt ) şi Băncile Centrale Naţionale ale statelor Uniunii Europene, care în prezent sunt în număr de 27.

O parte din ţările membre ale UE nu au adoptat moneda unică europeană, astfel încât a fost necesar implementarea unui nou termen care să indice ţările unde euro este monedă naţională ( în prezent sunt 16 ţări ) – Eurosistem.

SEBC îşi exercită atribuţiile prin intermediul celor trei organe de decizie ale BCE: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Director şi Consiliul General. Structura şi responsabilităţile Sistemului European al Băncilor Centrale sunt redate succint în tabelul nr.1.

Tratatul de la Maastricht (articolul numărul 107), precum şi statutul SEBC ( articolul numărul7) cuprind prevederi de o deosebită importanţă în ceea ce priveşte funcţionalitatea politicii monetare, si anume independenţa BCE şi a băncilor centrale naţionale. În aceast sens, statutul definitoriu al BCE nu permite formularea de interpretări, afirmând: “nici Banca Centrală Europeană, nicio altă o altă bancă centrală europeană, nici vreun membru din organismele lor de conducere nu vor căuta sau primi instrucţiuni de la instituţiile sau organismele Comunităţii, de la niciun guvern al unui stat membru sau de la vreun alt organism” Astfel stabilit, Uniunii Europene i se solicită prin tratat să accepte politicile BCE fără nici un fel de intervenţie, chiar şi temporară.

BCE este considerată ca fiind cea mai independentă bancă centrală din lume, creată până în prezent, datorită respectării tuturor prevederilor statutare.

Tabelul nr.1 Structura si sarcinile SEBC

1.1. Obiectivele şi misiunile SEBC

În articolul numărul 107 din Tratatul de la Maastricht este specificat obiectivul fundamental al SEBC, acesta constând în menţinerea stabilităţii preţurilor, care va conduce la o creştere ecomonică reală. SEBC trebuie să susţină politicile economice generale si astfel acesta va contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii. Stabilitatea preţurilor se referă la o creştere anuală de sub 2% a Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum din zona euro, ceea ce înseamnă că BCE operează cu o ţintă de tip bandă, fiind considerat un obiectiv îndeplinit dacă rata anuală a inflaţiei se găseşte în intervalul 0-2%. Pentru a realiza obiectivul propus, în acţiunile sale SEBC are la baza principiul economiei de piaţă deschisă, unde concurenţa este liberă şi favorizează alocarea eficientă a resurselor.