Cauzele apariției deficitului bugetar în România

Introducere

Sarcinile principale ale României în condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbări de structură, stabilirea echilibrului bugetar şi creşterea economică, ceea ce constituie deziderentele de bazã ale unor importante realizări social-econimice.

Prosperarea României trebuie acompaniată de o creştere economică stabilă, de o îmbunătăţire a bunăstării populaţiei, de onorarea tuturor obligaţiilor ce stau în faţa unui stat modern şi societăţii civilizate.

Lipsa de mijloace financiare creează multe dificultăţi în funcţionarea normală a statului.

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar cronic de proporţii poate provoca creşterea ratei inflaţiei, criza valutară, dificultăţi la achitarea datoriilor externe şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi respectiv progresul economic.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEFICITUL BUGETAR

1.1. DEFICITUL BUGETAR – DEFINIŢIE ŞI CARACTERISTICI

Activitatea economică a fiecărei ţări se desfãşoară potrivit unui mecanism economic, în care principala funcţie este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se regleazã raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfãptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context, statul participă atât ca agent economic, cât şi ca autoritate publică, prin funcţia acestuia de a crea şi exercita cadrul legislativ. Statul influenţeazã derularea proceselor economice prin pârghiile economico-financiare la care poate apela: pârghia fiscală, pârghia vamală, cea a cheltuielilor publice. Piaţa generează, la rândul ei, factori de influenţã precum preţul, costul, profitul, dobânda etc. Cuantificat în formă monetară, acest mecanism financiar îl reflectă, de fapt, pe cel economic. Bugetul de stat deţine în cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintã o lege, un act normativ (necesită aprobarea în parlament) cu caracter previzional (prevăzut pentru o perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflectă optiunile de politică economică, socială şi financiară ale statului, referitoare la o perioadă de un an.

Unul din principiile de bazã ale elaborării bugetului de stat (ca de altfel a oricãrui tip de buget) este echilibrul bugetar, dar acesta din urmă nu se realizează, de cele mai multe ori, în mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, în astfel de situaţii spunem că bugetul se elaborează cu deficit de finanţare, care poartă numele de deficit de bugetare.

Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscale depăşesc cheltuielile publice.

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuialã publică, se obţine deficitul total.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în douã componente:

1. deficitul structural, care are loc atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit

2. deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.

Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen cvasiobişnuit, pe fundalul amplificării cheltuielelor publice şi deteriorării situaţiei financiare a multor state, mai mult sau mai puţin dezvoltate.