Cauzele creșterii cheltuielilor publice

In cadrul acestui proiect ne-am propus sa analizam cauzele cresterii cheltuielilor publice, intrucat prin acestea sunt reflectate preferintele consumatorilor pentru bunuri si servicii publice, modificarile nevoilor economice si functionarea necorespunzatoare a sistemului politic.

Cheltuielile publice, alaturi de alti indicatori, reliefeaza gradul de interventie a statului in economie, studierea factorilor determinanti ai acestora putand conduce la elaborarea unor metode de imbunatatire a mecanismului pietei si a vietii sociale, atat din interiorul unei tari, cat si din afara ei.

Modelele dezvoltarii privind cheltuielile publice

Teoria conform careia dezvoltarea economica este responsabila de cresterea cheltuielilor publice apare in lucrari precum cele ale lui Musgrave si Rostow. Modelele elaborate de cei doi prezinta pe larg procesul dezvoltarii. In fiecare etapa a cresterii si dezvoltarii economice, investitia din sectorul public, ca parte a investitiei totale din economie, constituie un element de baza pentru cresterea economica.

Sectorul public este considerat furnizor al infrastructurii din societate (autostrazi, sisteme de transport, sanatate, educatie, aparare si ordine publica etc.). Se argumenteaza ca investitiile din sectorul public sunt necesare lansarii economiei spre etapele medii de dezvoltare economica si sociala. In etapele medii ale cresterii, statul continua sa ofere bunuri de investitii, dar, in acelasi timp, investitiile publice sunt complementare cresterii investitiilor private.

Pe durata tuturor etapelor de dezvoltare, insuficientele pietei continua sa existe, ingreunand eforturile pentru maturizarea economiei, ceea ce duce la cresterea implicarii statului pentru contracararea insuficientelor pietei.

Musgrave sustine ca, pe parcursul perioadei de dezvoltare, in timp ce investitiile totale, ca procent din PNB, cresc, investitiile sectorului public scad. La randul sau, Rostow considera ca, odata atins stadiul maturizarii economiei, continutul cheltuielilor publice va cunoaste o deplasare a ponderii de la cheltuielile cu infrastructura la cele de educatie, sanatate si asigurarea bunastarii. In etapa „consumului de masa”, programele de mentinere a venitului si politicile de redistribuire a bunastarii vor creste semnificativ comparativ cu alte feluri de cheltuieli publice si, de asemenea, comparativ cu PNB.

Argumentele lui Rostow pleaca de la postulatul introdus de el, conform caruia societatile trec prin cinci etape de dezvoltare:

a) Societatea tarditionala

b) Preconditiile pentru demaraj

c) Demaraj, cand cresterea devine o caracteristica normala a economiei

d) Indreptarea catre maturitate, dupa aproximativ sase ani de la demaraj

e) Maturitatea, atinsa in perioada consumului de masa ridicat.

Legea lui Wagner

In 1876 Adolf Wagner a lansat „Legea extinderii crescande a activitatilor publice si, in special, ale statului” care este cunoscuta ca „legea extinderii crescande a necesitatilor fiscale”. Conform acestei legi, cresterea locului cheltuielilor publice in ansamblul activitatilor economice va creste odata cu cresterea economica, datorita intensificarii activitatilor existente si aparitia unor noi activitati. Dupa Wagner, progresul social duce la intensificarea activitatii economice, rezultand o crestere a cheltuielilor publice. El a prezis o crestere a ratei cheltuielilor guvernamentale raportat la venitul national pe masura ce venitul pe locuitor creste. Acesta este rezultatul cresterii actiunilor administrative si de mentinere a ordinii in raspuns la relatii legale si economice mai complexe, extinderea urbanizarii si cresterea cheltuielilor culturale si sociale. Un alt motiv este descentralizarea administrativa si cresterea cheltuielilor locale.