Cheltuieli Publice

INTRODUCERE

Rezolvarea problemelor complexe cu care se confrunta societatea contemporana, in general cele care privesc productia si activitatile umane, necesita strategii adecvate pentru formarea si perfectionarea fortei de munca, mecanisme si raporturi economice adecvate pentru ocuparea cat mai deplina a intregii populatii active. In aceste conditii, calitatea cadrelor formate impreuna cu sistemele adecvate de management si gestiune economica, genereaza efecte favorabile in progresul economico-social al oricarei tari. Este evident faptul ca prin eforturi deosebite in domeniul formarii de specialisti si prin valorificarea competentelor acestora in cadrul unor sisteme de management si gestiune, multe tari lipsite de resurse naturale si de alte avantaje, au reusit sa faca fata instabilitatii generalizate in economia mondiala. In acelasi timp, este cunoscut faptul ca oricat de rational ar fi conceput si organizat, sistemul de educatie are totusi o functie limitata deoarece el asigura numai cunostintele de baza cu care individual intra in productie, ii formeaza personalitatea si capacitatea de participare cu contributii proprii la viata sociala.De aici rezulta necesitatea pentru societate de a perfectiona in continuare, de a pune in valoare si dezvolta calitatile cu care individual a intrat in viata active, pentru a nu irosi investitia facuta in scoala si a pierde calitatile initiale, printr-o activitate de rutina, de simpla executie a unor dispozitii.

l. Caracterizarea generala a cheltuielilor publice pentru educatie

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si personae fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din faptul ca aceasta ilustreaza modul in care sunt orientate resursele banesti ale statului spre anumite obiective: economice, sociale si cele culturale cu character social, militare, politice, financiare etc.Totodata, analiza in dinamica a cheltuielilor publice trebuie efectuata atat pe total, cat sip e componente, delimitate pe baza diferitelor criterii. Aceste criterii se folosesc de catre autoritatea finantelor publice din fiecare stat la elaborarea clasificatiilor indicatorilor bugetari pe baza carora se intocmeste si se executa bugetul. Astfel cheltuielile publice pentru educatie sunt cheltuieli de capital ( de investitii), care se concretizeaza in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata, destinate sferei productiei nemateriale. Ele duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

In acest capitol, se propun cateva abordari teoretice si metodologice ale conceptului de investitie intelectuala, imateriala sau necorporala care este strans legata de natura resurselor umane.

In definirea investitiei intelectuale pornim de la definirea investitiei in general, cu referire la modelele clasice si Keynesist, punand in evidenta asemanarile si deosebirile intre investitia fizica si investitia intelectuala. In acest context, investitia intelectuala este abordata atat la nivel macro, cat si microeconomic, la fel ca si teoria generala a investitiei.

In acelasi timp notiunea de investitie intelectuala este situate intr-un cadru mai larg, si anume acela al investitiei in capital uman, considerate ca fiind determinate de utilizarea unor resurse banesti in vederea obtinerii de catre individ de cunostinte, calificare profesionala, sanatate buna etc. cu ajutorul carora sa-si poata spori contributia la productia comunitatii si, respective castigul sau potentialul la angajarea lui pe piata fortei de munca.