Cheltuieli Publice

I. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Motivul pentru care am ales ca tema de referat “Abordari moderne are rolului cheltuielilor publice” este ca pentru locuitorii unui stat ar trebui sa fie interesati de modalitatea de distributie a resurselor financiare publice pe diferite destinatii iar un alt motiv este acela ca personal am vrut sa verific si sa fac o comparatie între modul cum sunt realizate în România cheltuielile publice comparativ cu alte tari europene sau din afara Europei.

Un alt motiv ar fi faptul ca investitiile publice reprezinta principalul instrument al dezvoltarii economice iar eforturile actuale ale tuturor organelor guvernamentale de specialitate sunt concentrate asupra dezvoltarii economiei.

În cele ce urmeaza va voi face o scurta prezentare a cheltuielilor publice si a rolului acestora si deasemenea scurte comparatii cu alte tari.

Este necesar sa prezentam pe scurt provenienta si modul de alocare a resurselor financiare publice.

Resursele financiare, la nivel national, cuprind ansamblul resurselor financiare ale autoritatilor si institutiilor publice, resursele întreprinderilor publice si private, resursele organismelor fara scop lucrativ, precum si resursele populatiei.

Trebuie sa facem deosebirea dintre finantele publice si finantele private si deci dintre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice.

Resursele administratiei de stat, centrale si locale, resursele asigurarilor sociale de stat si resursele institutiilor publice cu caracter autonom sunt componente ale resurselor financiare publice.

,,Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale în forma baneasca, care se manifesta între stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizarii si repartizarii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii functiilor acestuia”. (I. Vacarel, Finante publice, pag. 147).

Aceste cheltuieli vizeaza diverse plati pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, actiuni socio-culturale etc.). În functie de destinatia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fractiune a PIB (platire curente de institutiile publice) si despre cheltuieli publice care reprezinta o avansare de PIB (exprima contributia statului la producerea bruta de capitol de natura materiala sau nemateriala).

Trebuie facuta o distinctie clara între cheltuielile publice si cele bugetare, acestea din urma fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala, cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

II. PREZENTAREA IMPORTANTEI PRINCIPALELOR TIPURI DE CHELTUIELI PUBLICE

Cheltuielile publice se pot grupa în mai multe categorii:

- Din punct de vedere administrativ – pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se efectueaza cheltuieli publice (ministere, institutii publice autonome, unitati administrativ teritoriale etc.).

- Din punct de vedere economic – pe doua criterii: al scopului în care sunt efectuate platile (cheltuieli publice curente sau de functionare si cheltuieli publice de capital sau de investitii); al existentei sau nu a unei contraprestatii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite si administrative si cheltuieli publice de transfer).

1. cheltuieli curente (de personal, de materiale si servicii, subventii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve);

2. cheltuieli de capital;

3. împrumuturi acordate (pentru finalizari de obiective stabilite prin conventii, pentru creditarea agriculturii, pentru acoperirea arieratelor catre RENEL si ROMGAZ);

4. rambursari de credite si plati de dobânzi si comisioane la credite externe si interne.

- Din punct de vedere functional – pe criteriul sectoarelor de activitate catre care sunt repartizate resursele financiare publice a) în domeniul social: învatamânt, sanitare, ocrotire sociala etc.; b) în domeniul cercetarii; c) în domeniul economic (investitii, acordarea de subventii si facilitati; d) în domeniul apararii si sigurantei nationale; e) în domeniul administrativ public central si local; f) în ceea ce priveste dobânzile aferente datoriei publice).