Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACȚIUNI SOCIAL – CULTURALE

1 Caracterizare generală

Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă o componentă importantă a statelor si presupune folosirea pe scara largă a resurselor financiare publice în scopul îmbunătătirii conditiilor de viată, a calitătii vietii fiecărui individ.

Dezvoltarea sistemului economic modern s-a dovedit însă neputincioasă în a satisface direct, echilibrat si echitabil, multitudinea de necesităti colective legate de protectia, siguranta si bunăstarea indivizilor. De aceea, în cadrul ”statului-providentă” există metode, măsuri si tehnici prin care autoritatea publică actionează în trei directii principale :

- Garantarea unui venit minim, independent de mărimea pietei si de forma proprietătii;

- Diminuarea ariei de nesigurantă si punerea în gardă a indivizilor si familiilor lor în înfruntarea unor situatii determinate de boli, bătrânete, somaj;

- Asigurarea pentru toti membrii societătii a unor standarde mai bune, disponibile în raport cu o gamă predeterminată de servicii sociale.

În realizarea obiectivelor respective - si în special a celor din urmă – cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale actionează ca o importamtă pârghie.

Aceste nevoi sociale vizează învătământul, cultura, sănătatea ,protectia socială s.a. Ele se realizează pe perioade mari de timp si reclamă importante resurse bănesti din partea societătii, îndeosebi din partea statului. Aceste actiuni sunt prevăzute în programe sociale care stabilesc si urmăresc în mod sistematic realizarea lor. Partea din venitul national destinată necesitătilor de natură socială a evoluat foarte mult : în tările dezvoltate, până la cel de-al doilea război mondial, aceasta reprezenta aproximativ 6%; în anii 50, ea se ridica la circa 20%, iar în anii 2004-2005 reprezenta 30%-50% si chiar mai mult.

Cheltuielile pentru actiuni social-culturale îndeplinesc un important rol economic si social, deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigură : educatia si instructia copiilor si a tinerilor, ridicarea calificării profesionale, asistenta medicală a indivizilor; se influentează evolutia demografică, se asigură un sistem de protectie socială, ridicarea nivelului cultural, artistic si de civilizatie al membrilor societătii. În acelasi timp, rolul economic al acestor cheltuieli se manifestă si în actiunea lor asupra consumului, în sensul că influentează cererea de bunuri si, pe aceasta cale, stimulează sporirea productiei.

În tabelul următor sunt redate ponderile cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale în produsul intern brut si în totalul cheltuielilor publice, în câteva tări dezvoltate si în tările Uniunii Europene. Principalele tări repartizează între 21,5% si 31,7% din PIB pentru finantarea actiunilor social-culturale;în tările UE ponderile variază între 38,8% si 40,6%

(Danemarca,Finlanda,Luxemburg,Slovacia si Suedia) si între 21%-26% în tări precum Lituania, Letonia, Irlanda, Spania si Cehia

Nr.

Crt.

Țara

Anul de

referintă Cheltuieli publice pentru actiuni social-culturale

În % din PIB În % din totalul cheltuielilor publice

1 S.U.A 2005 21,51 59,23

2 Canada 2005 31,71 68,42

3 Japonia 2004 23,40 64,58

4 Austria 2004 35,35 70,25

5 Belgia 2003 32,60 63,80

6 Bulgaria 2005 25,08 64,60

7 Republica Cehă 2005 25,95 59,82

8 Cipru 2004 24,45 56,00

9 Danemarca 2005 38,80 74,30

10 Finlanda 2004 38,30 70,88

11 Franta 2005 39,51 73,46

12 Germania 2005 33,87 72,63

13 Grecia 2004 28,22 56,72

14 Irlanda 2004 22,24 68,86

15 Italia 2004 31,10 65,19

16 Letonia 2005 22,00 59,40

17 Lituania 2005 21,68 64,10

18 Luxemburg 2005 40,10 73,41

19 Malta 2004 28,74 60,17

20 Regatul Unit 2005 30,82 69,16

21 Olanda 2004 29,67 63,72

22 Polonia 2005 29,61 68,90

23 Portugalia 2004 31,02 57,30

24 România 2002 27,76 61,53

25 Slovacia 2005 40,57 60,28

26 Slovenia 2005 33,63 70,15

27 Spania 2004 25,26 69,94

28 Suedia 2004 40,63 72,67

Analiza cheluielilor pentru actiuni social-culturale evidentiază o crestere absolută si relativă a acestora. O asemenea evolutie este consecinta firească a dezvoltării economice a tărilor respective. Volumul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale este influentat si de factorul demografic. De asemenea, cresterea costului serviciilor sociale sau a nivelului ajutoarelor familiale, a alocatiilor, precum si modul foarte usor de a le obtine, au condus la cresterea volumului acestor categorii de cheltuieli publice.