Comerțul de Armament ca Sursă de Venit Național și Internațional

I. INTRODUCERE

Legăturile dintre eforturile de înzestrare ale unor state si nivelul fondurilor alocate pentru apărare este o realitate de necontestat.

Înzestrările cu tehnologie modernă şi performantă a oricări armate depinde nu numai de resursele financiare disponibile, ci şi de oferta ce face obiectul tranzactilor comerciale cu acest specific. Principalele caracteristici ale pieţei armamentului sunt influenţate, la rândul lor, de o serie de factori care determină creşterea spaţială, valorică şi cantitativă a pieţei de armament. Tendinţele actuale impugn adoptarea unor măsuri care sa ducă la creşterea gradului de transparenţă şi legalitate în domeniu, la eficientizarea utilizării fondurilor allocate pentru bugetele de apărare (pentru înzestrare) şi la eliminarea corupţie şi a traficului de influenţă în acordarea contractelor de achiziţie de echipamente militare.

Chiar dacă nu există o definiţie standard pentru “vânzările de arme”, pe plan internaţional este acceptată cea conform căreia reprezintă “vânzări de bunuri şi servicii militare către clienţi militari pe plan intern şi către export”. Bunurile şi serviciile militare sunt acele bunuri sau servicii create special pentru scopuri militare, inclusive tehnologiile relaţionate cu acestea.

Veniturile din vânzările de armament include toate veniturile provenite din vânzările echipament militar, al caror preţ de vânzare se staboleşte pe baza tuturor cheltuielilor ce au legătură cu acesta (producţie, mentenanţă, uneori chiar cercetare- dezvoltare, etc.). Legat de aceste valori, trebuie specificat că diferenţele privind elementeleluate în calcul la stabilirea valorilor naţionale ale comerţului cu armament, valorile difuzate în monedă naţională dar şi variaţiile dintre raporturile facute de diferite state, fac ca rezultatele privind valorile vânzărilor de armament pe piaţa internaţională, date publicităţii, să nu fie foarte exacte.

Factorii care influenţează comerţul cu armament

Factorii militari

Unul din factorii militari, cu impact deosebit asupra comerţului de armament, este globalizarea militară. Interconectarea mondială a acţiunii marilor puteri influenţează decisive statutul militar al fiecărui stat în parte, potenţialul său military ca şi securitatea acestuia, are loc globalizarea securităţii şi, respective, globalizarea militară.

Globalizarea militară- este considerată, în linii mari, un process ce încorporează expansiunea şi intensitatea sporită a legăturilor militare dintre unităţile politice ale sistemului militar.

b.) Factorul politic

Factorul politic este cel care trasează direcţiile de realizare şi manifestare ale puterii militare, iar puterea militară vine în sprijinul celei politice prin apărarea intereselor naţionale. Dorinţa de păstrare a supremaţiei, a fostelor puteri militare şi economice, se observă în investiţiile din domeniul apărării, dar şi in direcţiile către care îşi îndreaptă transferurile de armament.

c.) Factorii economici

Revoluţia tehnologică- modificările cantitative şi calitative ale capacitaţilor militare, se datorează în mare masura inovaţiilor tehnologice din mediul civil.

Conceptul de revoluţie tehnologică militară are în vedere ansamblul transformarilor calitative care se produc în domeniul military pe baza cuceririlor de vârf ale progresului ethnic si ştiinţific, concretizate in apariţia unor categorii de armament, tehnicăde luptă şi echipament militar care, la rândul lor, influenţează formele şi procedeele de luptă, structurile de organizare ale armatelor, concepţiilor strategice şi doctrinele militare, metodele şi tehnicile de conducerebale războiului şi ale acţiunilor militare.

Transnaţionalizarea producţiei în sectorul de apărare

În prezant, producţia de tehnică de lupta, de armament şi de alte materiale militare s-a integrat, pas cu pas, în mecanismul economic de ansamblu a patruns in structura lui intimă, a devenit o componentă organică şi permanentă a ţiei social-mondiale.

d.) Influenţa comercială

Comerţul contemporan cu armament a devenit tot mai condiţionat de o logică comerciala şi anume noi pieţe de desfacere şi noi clienţi , capaboli sa plătescă preţurile cerute şi care să asigure astfel profiturile dorite. Astfel pe plan mondial s-a realizat dezinarea pieţei de armament în două: piaţa a comerţului legal şi piaţa comertului ilicit cu armament.

II. CHELTUIELILE ANULALE CU APARAREA

Romania

Din anul 2002 şi până în anul 2009, cheltuielile anuale de apărare ale statului român s-au majorat de două ori şi ceva, de la 1.056 milioane de dolari în 2002 la circa 3.000 milioane de dolari în anul 2008, după care au coborât la 2.225 milioane de dolari în anul 2009. Pe întreaga perioadă de opt ani analizată în raportul CAWAT, bugetul pentru apărare al României a constituit 16,4 miliarde de dolari, locul 50 în topul ţărilor cu cele mai mari bugete pentru apărare.

Rusia

Raportul anual privind statistica şi analiza comerţului mondial cu arme realizat de The Centre for Analysis of World Arms Trade (CAWAT) din Rusia, atestă că din anul 2002 şi până în anul 2009, cheltuielile de apărare în lume au crescut de la 769,85 miliarde de dolari la 1.335,5 de miliarde de dolari, adică de aproape de 2 ori.

Potrivit raportului o excepţie a fost anul 2009, când cheltuielile militare au scăzut pentru prima dată în ultimii 10 ani, ca urmare a crizei economice globale. Astfel în anul 2009, cheltuielile de apărare din lume s-au ridicat la 1.330 miliarde de dolari, cifră mai mică decât în 2008, când în aceste scopuri s-au alocat 1.380 miliarde de dolari.