Conceptul și semnificații ale presiunii fiscale

CAPITOLUL I

Conceptul si semnificatiile presiunii fiscale

1.1Definirea presiunii fiscale si semnificatiile acesteia

Cea mai mare parte a veniturilor statului, sunt de natură fiscală, ceea ce înseamnă că sunt alcătuite din taxe şi impozite. Veniturile fiscale sunt mai importante si acest fapt se datorează că cele nefiscale sunt mai reduse din cauza importanţei nesemnificative a sectorului public în economie care se bazeaza mai mult pe autofinanţarea instituţiilor publice.Prin urmare finalitatea sistemului fiscal consta in realizarea obiectivelor sale de natura financiara cum ar fi finantarea institutiei bugetare,economica(actionarea asupra sistemului de distribuire a bunastarii).

O societate nu poate exista fara impozite, a caror necesitate este demonstrata de realitate. Instituirea impozitelor duce la resimtirea presiunii fiscale de catre toti contribuabilii. Contribuabilul onest si cu spirit civic vede in impozit “un rau necesar” si consimte la plata acestuia.Cand insa impozitele depasesc anumite limite, iar contribuabilii resimt din plin povara fiscala care ii apasa, comportamentul normal, in economie si societate, este paralizat, conducand la inhibarea initiativei particualre, a motivatiei de a munci sau, mai grav, la adevarate revolte fiscale.

Aprecierile asupra fenomenului fiscalitatii si implicatiilor sale presupun exprimarea proportiilor acesteia pornind de la elementele valorice concretizate prin procesele de redistribuire a produsului creat,sub forme ale prelevarilor fiscale destinate finantarii de cheluieli publice.

Expresia procentuala a partii redistribuite din veniturile(averile) dobandite de fiecare contribuabil respectiv a partii din PIB realizat (la scara nationala),prin prelevari obligatorii la fonduri folosite pentru finantarea de cheluieli publice,este

cunoscuta ca fiind nivelul fiscalitatii sau presiunea fiscala respectiv ca rata a fiscalitatii.Acest nivel relativ exprimat procentual sau presiunea fiscala rezulta prin raportarea marimii partii prelevate fiscal la valoarea intregului din care se face prelevarea.

In principiu la scara societatii proportiile fiscalitatii in marime relativa sunt determinate ca raport intre prelevarile fiscale totale si marimea produsului intern brut exprimat in procente sub denumirea de rata a fiscalitatii(presiunea fiscala) conform relatiei sintetice de forma:

Rf-rata fiscalitatii

Pft-prelevari fiscale totale

Acest indicator poate avea dublă accepţiune:

• Presiune fiscală în sens restrâns – se prezintă ca raportul între suma impozitelor şi taxelor încasate la produsul intern brut;

• Presiune fiscală în sens larg – este raportul între suma impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale la produsul intern brut.

Așadar, presiunea fiscală reprezintă ponderea veniturilor la care persoanele fizice și juridice sunt obligate să renunțe sub formă de taxe și impozite în favoarea statului, repartizându-le la bugetul statului, la bugetele locale sau la fondurile publice speciale.

Presiunea fiscala are o mare relevanta economica deoarece indica masura in care veniturile nominale ale populatiei sunt ajustate prin intermediul impozitarii si in acelasi timp arata masura sau gradul in care bugetul de stat isi procura veniturile pe calea prelevarii de impozite. Presiunea fiscala poate fi utilizata atat pentru impozitele indirecte, cat si pentru totalitatea prelevarilor la buget efectuate prin intermediul impozitarii.

Presiunea fiscală poate fi interpretată:

- Din perspectiva plătitorului de impozite

Presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite prin lege. Mărimea presiunii fiscale, în acest caz, arată ce parte procentuală din venitul, care constituie materia impozabilă, va fi sustrasă pentru nevoile generale ale societăţii. Creşterea coeficientului presiunii fiscale indică o creştere a prelevărilor relative la bugetul statului şi, respectiv, o reducere relativă a venitului rămas la dispoziţia contribuabilului.

- Din perspectiva statului, încasator de impozite

Mărimea presiunii fiscale indică ce parte din venitul naţional creat de către agenţii economici (persoane fizice şi juridice) urmează să se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitării. Pentru stat, creşterea presiunii fiscale semnifică o îmbunătăţire a mecanismului de finanţare a cheltuielilor publice, în timp ce o scădere a presiunii fiscale influenţează nivelul deficitului bugetar.

Semnificatia ratei presiunii fiscale se remarca pe trei planuri: contabil,al analizei economice,administrativ.

- Sub aspect contabil, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii

- punct de vedere al analizei economice, rate presiunii fiscale evidentiaza aspectul confiscatoriu al prelevarilor obligatorii, neglijand faptul ca acestea sunt reinjectate in circuitul economic sub forma cheltuielilor publice.

- Din perspectivele analizei economice, presiunea fiscala evidentiaza faptul ca o parte din resursele fiscale care vin din economie prin intermediul prelevarilor fiscale se intorc acolo sub forma subventiilor care suplimenteaza resursele fianciare ale agentilor economici sau a utilitatilor publice.