Concurența pe piața farmaceutică din România

Introducere

La o cifra de afaceri ce a depasit în anul 2005 miliardul de euro, industria farmaceutica si distributia de medicamente din România au ramas doua necunoscute pentru publicul larg. Cum dupa revolutie nu mai exista aproape nimic la aceste capitole, iar produsele de import abia daca circulau, în ultima vreme piata farmaceutica a ajuns compatibila cu cea din Uniunea Europeana. De asemenea, piata "farma" este mult mai reglementata decât altele si, în plus, între firme nu exista acea competitie acerba, în care unul pândeste miscarea gresita a celuilalt, ca sa-l demoleze. Concurenta din aceasta industrie are cu totul alte valente, fiind complet diferita. Pe aceasta piata, exclusivitatea distribuirii de medicamente este un non-sens. Românii cumpara 60% medicamente autohtone si 40% din import. . În acelasi timp, din punct de vedere valoric, românii platesc 75% pentru medicamentele straine si doar 25% pentru cele românesti. Acesta este un paradox, dar el nu trebuie sa ne îndrepte spre un fals nationalism. Faptul ca multi bani se cheltuiesc pe medicamente importate se datoreaza si adevarului ca sunt preferate uneori produsele inovatoare, mai ales în cazurile disperate, când nu se mai poate pune problema optiunii. Si cum nu întotdeauna exista echivalent, de exemplu, pentru un medicament inventat de curând si care a dat rezultate, românii n-au de ales si scot mai multi bani din buzunar. Pe de alta parte, atunci când exista alternative echivalente din punct de vedere terapeutic, tendinta europeana si mondiala este de a recomanda acele medicamente ce asigura un raport cost/eficienta optim. În acest caz, rolul important le revine producatorilor de medicamente generice, inclusiv celor români, care reusesc sa puna pe piata medicamente esentiale cu accesibilitate crescuta.

Asadar, este complet gresit sa judecam proprietatile unui medicament exclusiv prin prisma pretului sau a tarii de provenienta.

In România, si nu numai, piata genericelor este în ascensiune. Tendinta de crestere, cel putin în cazul tarii noastre, se va mentine si anul viitor, dupa cum estimeaza reprezentantii producatorilor de generice.

Piata "farma" româneasca este formata din producatori si distribuitori, acestia din urma fiind, în marea lor majoritate, si importatori. Dintre cei 45 de producatori români de medicamente de uz uman, cei care au cele mai multe medicamente autorizate de punere pe piata sunt Sicomed SA, Terapia SA, Antibiotice SA, Gedeon Richter Romania SA, LaborMed Pharma SA, Biofarm SA si Sindan Pharma SA, dupa cum rezulta din datele de la Agentia Nationala a Medicamentului (ANM). Distribuitorii de medicamente sunt alesi de producatori în functie de logistica pe care o detin, flota de masini capabile sa acopere un cât mai mare segment din teritoriu, contractele pe care acestia le au cu farmacii, spitale ori policlinici si în primul rând datorita seriozitatii. Cele mai vizibile lanturi de farmacii sunt Sensiblu, HelpNet, Catena si City Pharma.

Piata medicamentelor de baza în România, ca si în celelalte tari, s-a dezvoltat în ultimii ani. Aceasta datorita faptului ca multe medicamente noi, de succes, au devenit generice, putând fi, astfel, fabricate de orice companie farmaceutica. În plus, unele companii mari, care înainte produceau doar medicamente noi, în ultimii ani, si-au deschis si divizii de generice. Astfel, se explica de ce piata genericelor este în crestere, în timp ce piata medicamentelor noi este în stagnare. Potrivit Presedintelui Asociatiei Române a Producatorilor de Medicamente Generice (ARPMG), Petre Panculescu , piata medicamentelor de baza a început sa câstige teren în ultimii cinci ani:

"Pâna acum cinci ani, a existat o perioada de 10-15 ani în care piata medicamentelor noi a înregistrat o crestere. În ultimii cinci ani, cercetarea a înaintat mai greu, iar pe piata farmaceutica au ramas mai putine medicamente sub patent". În tara noastra, marile companii straine au preluat fabricile de medicamente românesti, iar, în prezent, acestea produc generice.

Exemple în acest sens sunt destule: Sandoz a preluat Pharmatech Tg. Mures, Ranbaxy a preluat Terapia Cluj, iar Sicomed a fost preluat de catre Zentiva. Si lista poate continua. Aceste companii produc generice, iar pentru viitor medicamentele de baza mai vechi vor fi înlocuite cu genericele mai noi si putin mai scumpe. Genericele sunt mult mai ieftine decât medicamentele noi. Ele sunt cu pâna la 20 la suta mai ieftine decât medicamentele aflate sub patent. Anul trecut, piata farmaceutica de generice si patentate s-a ridicat, în România, la 1,27 miliarde euro. "Probabil, pe aceasta piata se va înregistra o crestere de 15-20 la suta fata de anul 2005. Aproape 23 la suta dintre genericele comercializate pe piata româneasca sunt produse în tara noastra. Anul viitor ne asteptam ca la cele 23 de procente sa se adauge minimum 15 la suta", a afirmat presedintele ARPMG.

Din pacate, exporturile de generice sunt mici, reprezentând, la ora actuala, doar 5-10 la suta din productia româneasca de medicamente de baza. Nu este exclus ca, anul viitor, în urma investitiilor facute în România de catre companiile farmaceutice straine, si exporturile sa creasca.

Fiecare producator, indiferent daca este intern sau extern, isi înregistreaza un anumit produs în România, în urma unei negocieri cu Ministerul Sanatatii. Totodata, se stabileste si pretul CIP, adica in vama, la intrarea acestuia în tara. Importatorii beneficiaza de o cota de 8,5%, care se adauga la pretul CIP, cunoscuta sub denumirea de marja de import, si consta în pregatirea documentelor vamale, stocare s.a.m.d. Pentru acoperirea cheltuielilor de distributie în farmacii, distribuitorii mai beneficiaza de o cota de 7,5%, pretul astfel format având denumirea "cu ridicata", nefiind grevat de TVA.

Medicamentele autohtone sunt mai ieftine din start, deoarece nu li se aplica cota de 8,5%, ca în cazul celor din import. Cu acest pret, medicamentul este livrat în farmacii, spitale sau policlinici. În functie de valoarea acestuia, farmacia dispune, la rândul ei, de patru paliere de adaos comercial foarte bine reglementate. Spre exemplu, daca costul unui flacon se situeaza sub 20.000 de lei, adaosul comercial maximal nu poate depasi 24% din valoarea acestuia, plus TVA de 9%. Între 20.000 si 50.000, adaosul este de 20%, între 50.000 si 75.000 de 15%, iar peste 75.000 de 12%. Când distribuitorul livreaza farmaciei un medicament, pe factura se mentioneaza pretul de vânzare, cu adaosul comercial legal, la care se adauga TVA. Acesta este costul pe care-l platesc consumatorii.

Înainte ca un medicament sa fie acceptat de Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF), stabilindu-se pretul de vânzare, acesta trebuie autorizat de ANM. "Autorizarea medicamentelor de uz uman se efectueaza în România în acord cu reglementarile nationale în vigoare, care sunt armonizate cu Directiva 2001/83/CE privind codul comunitar referitor la medicamentele de uz uman, a precizat farmacistul primar Daniela Enache, oftterul de presa al ANM. Practic, autorizarea de punere pe piata în România a medicamentelor de uz uman se efectueaza în acelasi mod cu autorizarea nationala efectuata de agentiile omoloage din statele membre ale UE si consta în principal în evaluarea de catre expertii ANM a documentatiei de autorizare trimisa de solicitanti si formularea opiniei privind autorizarea de punere pe piata.