Controlul Financiar Preventiv

Cap. 1. Metodologia de exercitare a controlului financiar preventiv

1.1. Noțiuni generale. Caracteristici

Controlul financiar preventiv este una din formele principale de exercitare ale controlului financiar, fiind o formă de cunoaștere a modului de orientare, organizare și desfășurare a activitații economico- sociale ale entităților economice. Această formă specializată a controlului financiar are rolul de a contribui la folosirea cu maximum de eficiență a tuturor resurselor materiale și bănești, la întărirea ordinii în mânuirea și gospodărirea fondurilor, creșterea răspunderii tuturor factorilor de decizie din cadrul entităților publice și private.

Controlul financiar preventiv prezintă următoarele caracteristici :

• Este un control specializat, în sensul că presupune verificarea și analiza activității economice și financiare, din puctul de vedere al legalității, oportunității, și econmicității operațiilor, folosirii raționale a mijloacelor maateriale și bănești, și al apărării integrității proprietății ;

• Este un instrument specific al acțiunii de preîntampinare a deficiențelor, a operațiilor nelegale, nereale și neeconomice, a neregulilor, a imobilizării fondurilor și a păgubirii patrimoniului administrat ;

• Este un control documentar, întrucât proiectele de operaţiuni, supuse acestei forme de control, se verifică pe baza documentelor primare în care au fost consemnate ;

• Este un control anticipat , întrucât se desfăşoară asupra proiectelor de operaţiuni, înainte de a fi aprobate şi efectuate.

Pe lângă aceste caracteristici, abordate de profesorul Sorin Mihaescu în suportul de curs, mai amintesc o altă abordare, realizată de Elena Florişteanu, conform căreia controlul financiar preventiv prezintă alte două caracteristici :

• este un control cu un pronunţat caracter patrimonial, fiind îndreptat spre verificarea operaţiunilor generatoare de drepturi şi obligaţii patrimoniale;

• este un control de permanenţă – se exercită în fiecare zi, în funcţie de operaţiuni.

Dacă se are în vedere structura care execută controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat:

• formă a controlului intern – organizat şi exercitat în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă a entităţilor de care aparţin acestea

• formă a controlului extern – exercitat de Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi, numiţi de ministrul finanţelor publice.

Într-o altă abordare, controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme:

a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;

b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi ai bugetului oricărui fond special, la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare a fondurilor comunitare, precum şi la alte entităţi publice cu risc ridicat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

1.2. Reglementarea modernă a controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv se realizează încă din cele mai vechi timpuri, când era necesară exercitarea unei activități de control asupra economiei. Evoluția societății și a economiei implicit a impus o evoluție a controlului financiar preventiv, atat în ceea ce privește conținutul și forma de executare, cât și organizarea activității de control.