Cursul de schimb și impactul său asupra relațiilor economice internaționale

Capitolul I: ?bordari gen?rale privind ?ursul d? schimb

V?luta repr?zinta o m?neda nation?la a un?i tari, c?re p?ate ind?plini atat functi? de instrum?nt de pl?ta, cat si ce? de rez?rva in c?drul relatiil?r ?conomice intern?tionale.

Un rap?rt v?loric ?e ?re loc intr? moned? un?i tari si m?neda alteia s?u altf?l spus ?retul unei v?lute care se ?xprima in alta v?luta, poarta d?numirea de ?urs v?lutar.

In viziune? lui Minica B?aja, cursul valut?r reprezinta pr?tul monedei n?tionale ?xprimat in alta m?neda, un rap?rt dintre ?erere si of?rta cu ?rivire la m?neda resp?ctiva pe pi?ta schimburil?r valutare. ?ererea pentru valut? precizata repr?zinta cererea persoan?lor atat fizic?, cat si juridic?, straine, p?ntru servi?iile si bunuril? al caror pr?t este exprim?t in respectiv? valuta. ?at despre ?ferta de v?luta, aceast? este determin?ta de ?ererea pers?anelor fizice, d?r si juridic?, strain? si poses?are ale v?lutei respectiv?, atat p?ntru servi?iile, cat si ?entru bunurile l? pret exprim?t in valut?.

?ursul de s?himb al v?lutei ind?plineste urmat?arele fun?tii :

? functia de instrum?nt de evalu?re a bunuril?r si servi?iilor in c?drul relatiilor econ?mice la nivel intern?tional;

? functia de instrum?nt de ?onversie si de comp?rare a put?rii de cumpar?re a m?nedelor din dif?rite tari;

? functia de m?canism de influ?nta in rel?tiile economi?e internati?nale cu ajutorul car?ra se poate re?liza stimularea exp?rturilor, sau restrang?rea imp?rturilor si m?dificarea ?chilibrului v?lutar.

V?luta convertibila se tranz?ctioneaza pe pi?ta valutara c? o m?rfa, pretul a?esteia cun?scand diverse ti?ologii in c?ea ce priv?ste natura ?peratiei valutare.

Ti?urile de ?ursuri de s?himb se p?t clasific? in fun?tie de ?riteriul mec?nismului f?rmarii lor, ?stfel :

a) ?vand in v?dere criteriul st?bilitatii ?ursurile de s?himb p?t fi:

o ?ursuri valutare fix? - ce ?u functionat ?ana in ?nul 1971 si s? ?aracterizau prin ?baterea ?ursului de pi?ta de la p?ritatea monet?ra ?u +-1%, insa ?stfel de ?ursuri nu s? mai f?losesc in ?rezent;

o ?ursuri valut?re fluctu?nte - au inc?put sa functi?neze din anul 1971 ?rin ?cordul

Smithsoni?n care prev?dea ca m?rja de fluctu?re sa cre?sca pana la +-2,25%. S-a r?nuntat la ?cest ?cord odata ?u adopt?rea noului St?tut al FMI, ?cest fenom?n intamplandu-se in ?nul 1978. Intre ?nii 1970-1980, taril? membre ?le Comunitatii Europ?ne (CEE) au d?rit practicarea unui ?urs de schimb r?lativ stabil, marj? de fluctu?tie fiind d? +-2, 25% fata d? ECU, purtand d?numirea de ,,tun?lul sarpelui v?lutar". Od?ta cu trecerea l? moneda uni?a, tarile UE ?u renuntat la m?nedele nation?le, si, in ?celasi timp, la ?ursul de s?himb;

o ?ursuri valutare fl?tante - cele m?i frecvent pr?cticate ?ursuri de schimb, st?bilite in

functi? de ?erere si ?ferta.

b) Un ?lt criteriu lu?t in ?onsiderare este ?riteriul sferei d? formare si utiliz?re a ?ursului

valutar. In functi? de ?cest criteriu ?utem deosebi:

o ?ursul valutar ?ficial - intalnit in taril? cu valute nec?nvertibile;

o ?urs valutar interb?ncar - se p?ate forma in ved?rea negocierii tr?nzactiilor v?lutare, calculandu-se m?dia statistica a ?ursului monedei n?tionale fata de v?lute, numit si ?urs de referinta;

o ?ursul valutar bursi?r - se p?ate forma la burs?le valutare, functi?nand in p?ralel cu tranz?ctii valutare int?rbancare, dar in perioad? scurte de tim? (1-2 ore);

o ?ursul caselor de s?himb valutar - f?losit in operatiunil? de vanzare-?umparare, dar in tr?nzactiile cu sume mici;

o ?ursul valutar ?l pietei n?gre - utilizat in taril? in care s?himbul valutar ?ste oficial int?rzis.

c) ?at despre ?riteriul sensului tr?nzactiilor valutare, ?ursul de schimb p?ate avea

urmat?area ?lasificare:

o ?ursul valutar de cumpar?re a v?lutei - practicat la ?umpararea valutei de catr? ban?i, dar si l? cas?le de s?himb valutar, burs?le valutare;

o ?ursul valutar de vanz?re a valutei - ?ste cursul ?pus celui de ?umparare , fiind m?i mare d?cat cursul l? cumpar?re.

d) In fun?tie de ?riteriul timpului d? finaliz?re a tranzactiei, de?sebim urmatoarele ?ursuri

de s?himb:

o ?ursul valutar l? vedere s?u spot - se n?gociaza intre ?articipantii la re?lizarea tranzactiei intr-un t?rmen maxim d? 48 de ?re, iar ?cestia isi tr?nsmit prin viram?nt bancar, sum?le tranzacti?nate;

o ?ursul valutar la t?rmen sau forw?rd - utilizat in ?azul unei tr?nzactii de vanzare - ?umparare de v?luta, cu d?contarea acesteia in viit?r, la un t?rmen stabilit d? o luna, 2 - 12 luni.

e) ?vand in vedere ?riteriul metodei de c?tare a valutei, ?lasificarea cursului d? schimb se

re?lizeaza astfel:

o ?ursuri valutare b?zate pe cotarea dir?cta (certa) - f?c referire la un? dintre c?le mai utiliz?te metode prin ?are o mon?da straina este c?tata intr-o m?neda nationala;

o ?ursuri valut?re b?zate pe ?otarea indirecta (inc?rta) - constau in f?ptul ca moneda nati?nala devine ?xprimata prin m?nedele straine;

o ?ursuri valutare incrucis?te (crossing) - se utiliz?aza atunci cand ?articipantii la tr?nzactie nu dispun d? cotarea intre d?ua valute, ?peland, in acest c?z, la o ? treia v?luta ce ?oteaza primele d?ua prin regul? de tr?i simpla.