Deficitul bugetar privind datoria publică din România

I. Introducere

Sarcinile principale ale României in condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbări de structura, stabilirea echilibrului bugetar si creşterea economică, ceea ce constituie deziderentele de baza ale unor importante realizări social-economice. Prosperarea Romaniei trebuie acompaniată de o creştere economică stabilă, de o îmbunătăţire a bunăstării populaţiei, de onorarea tuturor obligaţiilor ce stau in fata unui stat modern si societăţii civilizate.

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar cronic de proporţii poate provoca creşterea ratei inflaţiei, criza valutară, dificultăţi la achitarea datoriilor externe si alte fenomene nedorite ce influenţeaza negativ procesul de stabilizare macroeconomica si respectiv progresul economic.

Scopul acestei lucrării este centrat asupra tratării unei problema actuale în care se află ţara noastră şi anume influenţa deficitului bugetar asupra datoriei publice a României, începând cu anumite aspecte teorerice cu privire la bugetul de stat, ce reprezintă acesta, cum este repartizat, de asemenea lucrarea are şi consideraţii teoretice cu privire la bugetul consolidat, cheltuielile şi veniturile ce îl compun, rolul acestuia şi un în ultimul rând princiipile bugetare şi procesele bugetare. În continuare se prezintă date statistice relevante acestei teme pentru o înţelegere mai bună a fenomenului descris. Tema lucrării este tratată şi prin prisma crizei globale ce a afectat şi România, iar după analiza şi interpretarea datelor cunoscute lucrearea se încheie cu câteva propuneri şi concluzii.

II. Sistemul bugetar

Având în vedere că bugetul reprezintă un tablou, o balanţă cu două părţi - venituri si cheltuieli, detaliate pe capitole, care se stabileşte anticipat pe un an, in funcţie de evoluţia estimată a economiei, potrivit dicţionarului economic şi financiar, observăm că bugetul unui stat repreyintă o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelorla baya căreia avem două abordări, una juridică şi alta economică. Sub aspect juridic, bugetul repreyintă un act prin care sunt prevăyute şi autoriyate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului, de asemenea “prevede şi autoriyeayă, în formă legislativă, cheltuielile şi resursele statului” De aice reiese faptul că este necesară aprobarea parlamentară a indicatorilor bugetari, bugetul de stat având caracter obligatoriu. De asemenea trebuie evidenţiat faptul că bugetul este un act de previyiune a resurselor publice şi a modului de utiliyare a acestor resurse, bugetul de stat elaborându-se pentru o periodă de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuşia veniturilor şi cheltuielilor publice intervin anumite neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.

Se menţioneayă că legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică.

Abordarea economică a conceptului de buget arată corelaţiile macroeconomice şi, în special, legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Se preciyeayă că în teoría economică, bugetul “este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern brut şi a nivelului folosirii resurselor” Referitor la acesta, política bugetară genereayă mai multe dispute ce au, în general, efecte contradictorii.

Conform obiectivelor politicii economice, sociale şi de altă natura, bugetul de stat arată relaţiile economice în forma lor bănească ce iau naştere în procesul de repartiyare a produsului intern brut al României. Aceste relaţii se manifestă atât ca şi relaţii prin intermediul cărora se mobiliyeayă resursele financiare la dispoyiţia statului cât şi ca relaţii prin care se repartiyeayă aceste resurse.