Desfășurarea Procesului Bugetar la Primăria Comunei Gîrleni

Capitolul 1. Organizarea şi funcţionalitatea Primăriei Comunei Gîrleni

1.1. Scurt istoric

Localitatea Gîrleni se află la nord de municipiul Bacău, pe Drumul Naţional 15 Bacău - Piatra Neamţ. Este aşezată pe malul drept al râului Bistriţa şi beneficiază de două staţii C.F.R.: Lespezi şi Gîrleni. Cercetările arheologice făcute în această zonă de istoricul băcăuan Viorel Căpitanul au demonstrat că aici erau aşezări omeneşti încă din neolitic. La punctul numit "Lutărie", din satul Lespezi, s-a semnalat prezenţa unor silexuri cioplite şi resturi arheologice din perioada neolitică.

Așa cum rezultă din lucrarea lui Emil A. Frunzescu intitulată ”Organizarea politică și administrative a României” (București, 1909), prin legea comunală din 3 martie 1864 se instituie comuna rurală ca unitate administrativă – organ local al puterii de stat, condusă de un consiliu comunal și un primar. Conducerea comunei este încredințată consiliului comunal – organ de decizie – și respectiv primarului – organ de execuție. Consiliul comunal era compus din membri aleși prin vot direct și secret dintre bărbați în vârstă de peste 27 de ani. Erau excluși cetățenii care au avut condamnări. Femeile nu aveau drept de vot. În localități, alegerile se făceau sub supravegherea unui reprezentant al județului. Acest consiliu avea sarcina de a apăra interesele comunei. Tot cetățenii îl alegeau pe primar prin vot direct și era plătitit din fondul comunal. Nu era necesar ca primarul să aibe studii, însa trebuia să se dovedească un gospodar vrednic, priceput, cinstit și să căștige încrederea populației. Pentru lucrările de birou primarul era ajutat de un funcționar numit de consiliu, a cărui denumire a fost când secretar, când notar, atribuțiile fiind mereu aceleași.

Consiliul comunal se întrunea de patru ori pe an, în lunile ianuarie, mai, septembrie și noiembrie. Era considerată comună rurală localitatea care avea 100 de familii sau 500 de membrii.

Odată cu Legea din 29 aprilie 1908, se operează modificări în organizarea comunei rurale, care trebuie să aibă 200 de contribuabili, iar satul să aibă 100-200 locuitori; cele sub 100 de locuitori erau considerate cătune. Consiliul comunal avea un primar și un ajutor de primar.

La 6 septembrie 1950, se face o împărțire administrativă și economică a țării în regiuni și raioane. Iau ființă sfaturile populare, cu deputați și președinte. Cu această ocazie s-a înființat raionul Buhuși, care a funcționat din 1950 până în 1965. Din acest raion a făcut parte și comuna Gîrleni, care apoi a trecut la raionul Bacău.

Prin Legea 57 din 26 decembrie 1968 se revine la termeni de consiliu, primărie și primar. Deputații consiliului comunal erau aleși pe circumscripții electorale dintre cetățenii cu drept de vot, care aveau 23 de ani împliniți, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie. Numărul lor era în funcție de populația comunei. Deputații aleși formau comisii permanente pe probleme.

Printre primele primării înființate în urma legii comunale din 31 martie 1864 a fost și cea din Gîrleni, alături de cele din Blăgești și Racova.

Din comuna Gîrleni fac parte următoarele sate: Gîrleni, Gîrleni-de-Sus (Racila), Lespezi, Şurina.

În ultimii ani, comuna Gîrleni a beneficiat de realizări deosebite, sub conducerea primarului Valentin Flenchea și consilierilor locali. Începând cu anul 2003 s-au asfaltat străzile. În 2007 s-au realizat iluminatul stradal pe toate străzile și ulițele din comună prin lămpi moderne, care funcționează pe bază de senzori pe timpul nopții și a fost renovat Căminul Cultural din Gîrleni-de-Sus (Racila), iar școlile din Gîrleni și Racila au fost reparate și modernizate. La Lespezi a fost construită o grădiniță pentru copii – în totalitate cu fonduri Phare, ce poartă numele de “Noua noastră grădiniță”. În anul 2010 comuna a fost dotată cu pubele pentru strânsul gunoaielor menajere și a avut loc salubrizarea comunei și închiderea gropilor de gunoi.

1.2. Obiect/domeniu de activitate

Primăria comunei Gîrleni este organizată şi funcţionează pe principiile unei instituţii publice. O definire a instituţiilor publice este realizată în Legea finanţelor publice nr. 500/2002 conform căreia: „Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de modul de finanţare al activităţii acestora”.