Diagnosticul Rentabilitații

INTRODUCERE

Conceptul de diagnostic la nivelul unei firme,presupune repetarea disfuncţionalităţilor activităţii ei,cercetarea si analiza faptelor si responsabilităţilor,identificarea cauzelor şi măsurilor care să conducă la îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare.

“Efectuarea diagnosticului unei firme poate fi motivată nu numai de situaţia in care aceasta are dificultăţi,respectiv disfuncţionalităţi,ci şi atunci când,aşa cum spune Jean Pierre Thibaut”întreprinderea are o bună stare de sănătate” dar se doreşte îmbunătăţirea performanţelor ei”

Capitolul I : Abordări teoretice privind rentabilitatea activităţii

economice într-o economie de piaţă.

Rentabilitatea - principala forma de exprimare a performanţelor firmei.

Rentabilitatea reprezintă o categorie deosebit de importantă in stabilirea eficienţei societăţii comerciale cunoscând abordări dintre cele mai diversificate si anume:

- Rentabilitatea este o forma principală de exprimare a eficienţei economice a activităţii unei societăţi comerciale si presupune obţinerea unor rezultate favorabile in urma unei activităţi economice,concretizat prin creşterea veniturilor faţă de cheltuielile efectuate şi în urma căreia s-a creat un surplus valoric numit profit.Randament economic al unei societăţi comerciale rezultat din raportarea beneficiilor obţinute la valoarea capitalului investit.

- “Este privită ca indicator sintetic calitativ important care exprimă capacitatea unei societăţi comerciale de a obţine profit”

- “Poate fi definite ca o capacitate a întreprinderilor de a produce un surplus peste nivelul cheltuielilor”

- “Constituie punctul optim de intersecţie a tuturor celorlalti indicatori calitativi”

- “Este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi

economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie

utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic:aprovizionare,

producţie si vânzare”

Capitolul II : ANALIZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

Diagnosticul financiar presupune identificarea punctelor tari si a punctelor slabe din mediul intern al companiei, prin prisma principalilor indicatori economico-financiari, precum şi identificarea oportunităţilor si riscurilor care pot să apară ca influenţă a mediului extern asupra companiei.

Indicatorii sunt expresia eficienţei şi performanţei activităţilor economico-financiare previzionate şi/sau realizate.

2.1 Situaţia financiară a întreprinderii apreciată pe baza bilanţului

“Bilanţul constituie documentul principal care stă la baza evaluării patrimoniale a întreprinderii” Aceasta reprezintă imaginea statică la un anumit moment a nevoilor de finanţare a întreprinderii,ce sunt reflectate in activul bilanţier,repectiv a obligaţiilor rezultând din constituirea surselor de finanţare ce se regăsesc in pasivul bilanţier.

- Analiza indicatorilor furnizaţi de bilanţul contabil

Analiza echilibrului financiar,numită şi analiza lichiditate-exigibilitate,are rolul de a evidenţial riscul de insolvabilitate al întreprinderii.Aceasta constă în capaciatatea întreprinderii de a-şi onora la timp angajamentele asumate faţă de terţi.

“Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate,analiza echilibrului financiar studiază,în vederea confruntării,gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv(capacitatea de a devenii scadente la un anumit termen) şi cel de lichiditate al elementelor de activ(posibilitatea de a fi transformate in bani).”

Pe baza bilanţului financiar am analizat o serie de indicatori ai echilibrului financiar.

Situaţia netă (SN) este un indicator ce marchează atingerea obiectivului major al gestiunii unei întreprinderi, si anume, maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din aceste capitaluri,aceasta exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat.

Situaţia neta pozitivă şi crescatoare indica o bună gestionare economică,ducând la consolidarea averii propietarilor întreprinderii.

Inregistrarea unor valori negative,a situaţie nete apar in situaţiile de insolvabilitate şi evidenţiază o situaţie prefalimentară.

Urmărind structura bilanţului financiar ,observăm stransa corespondentă între elementele de activ şi cele de pasiv indicând echilibrul financiar pe termen lung,partea de sus a bilanţului,partea de jos surprinând echilibrul financiar pe termen scurt.

Indicatorul fond de rulment(FR) marchează echilibrul financiar pe termen lung la nivelul întreprinderii.

Fondul de rulment evidenţiază surplusul de resurse financiare pe termen lung ,rămas la dispoziţia societăţii după acoperirea nevoilor permanente.Acest excedent de resurse permanente poate fi utilizat pentru reînoirea activelor circulante.

Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii să facă faţă fără dificultate riscurilor diverse pe termen scurt.