Dubla impunere

Dubla Impunere

In condiţiile economice de astăzi circulaţia liberă a capitalurilor este o realitate, astfel că numeroase persoane fizice şi juridice desfăşoară activităţi din care obţin venituri sau deţin averi in mai multe tari.

Amplificarea relaţiilor economice, financiare şi de credit dintre statele lumii, ca o caracteristică a economiei mondiale, impune şi o bună cunoaştere atât a practicilor fiscale ale fiecărui stat cât şi a reglementărilor existente pe plan internaţional.

Ca urmare a mobilităţii trasnfrontaliere contemporane a persoanelor şi a capitalurilor, apare frecvent fenomenul dublei impuneri internaţionale.

Apare, deci, în mod firesc, problema stabilirii autorităţii publice competente să procedeze la impunerea veniturilor şi averii realizate, respectiv deţinute de persoane fizice sau juridice ale unui stat pe teritoriul altui stat.Deoarece instituirea de impozite constituie un drept a fiecărui stat, iar modul de aşezare şi percepere al acestora este de competenţa puterii legislative a statului respectiv, se poate ajunge la situaţia ca un anumit venit să facă obiectul impunerii şi în statul de origine, ca şi în cel de destinaţie a venitului respectiv. La fel se poate întâmpla şi cu o anumită avere: să pretindă impozit asupra ei şi statul pe teritoriul căruia se află bunul supus impunerii ca şi cel în care domiciliază proprietarul averii în cauză (sau al cărui cetăţean este acesta),aceasta înseamnand, practic, o dublă impunere a aceleeaşi materii impozabile, aparţinând aceluiaşi subiect, pentru aceeaşi perioadă de timp, ceea ce este evident, excesiv. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai printr-o înţelegere intervenită între statele interesate care să stabilească pentru fiecare categorie de venit şi de avere cine este competent să perceapă impozit

I.Definiţia şi formele dublei impuneri.

Dubla impunere reprezintă „supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile şi pentru aceeaşi perioadă de timp, de către două autorităţi fiscale din ţări diferite”.

Fenomenul de dublă impunere internaţională a mai fost definit şi ca „o impunere la impozite comparabile în două sau mai multe state a veniturilor sau elementelor de avere ale aceluiaşi contribuabil, pentru o perioadă de rimp limitată”.

Spitz B. considera că „dubla (multipla) impunere internaţională se produce atunci când autorităţile fiscale a două sau mai multe state încasează concomitent impozite având aceeaşi incidenţă, în asemenea mod încât o persoană susportă o obligaţie fiscală mai grea decât dacă ar fi fost supusă unei singure autorităţi fiscale”.

Dubla impunere intenaţională poate îmbrăca două forme:

a.dubla impunere economică – impunerea în cadrul unui stat a aceluiaşi venit sau a aceleiaşi averi la mai multe impozite;

b.dubla impunere juridică – impunerea aceleiaşi materii impozabile de două ori în state diferite.

Caracteristica dublei impuneri constă în aceea că apare numai în cazul impozitelor directe (impozitul pe venit şi impozitul pe avere) şi nu a celor indirecte.

II.Tipurile dublei impuneri

Luând în considerare aspectele de ordin juridic, legate de voinţa legiuitorului, dubla impunere realizată într-o ţară este voluntară şi involuntară.

a. Dubla impunere voluntară

Dubla impunere voluntară este instituită special, în vederea realizării unui anumit scop. În această situaţie se pot afla:

o impunerea mai accentuată a veniturilor realizate în ţară de persoanele fizice şi juridice străine;

o aplicarea unor cote adiţionale de impozite în favoarea bugetului federal (sau centralizat), la unele dintre impozitele locale.

b. Dubla impunere involuntară

Dubla impunere involuntară poate fi expresia unei repercusiuni a unor impozite, întrucât legiuitorul nu poate stabili în toate cazurile cine va suporta impozitele.

Din punct de vedere administrativ, în analiza dublei impuneri trebuie să avem în vedere deosebirea dintre autorităţile financiare suprapuse şi cele juxtapuse (paralele). Astfel dubla impunere se manifestă doar în cazul în care aceasta este provocată de autorităţi juxtapuse.

Dubla impunere poate fi realizată şi de către una şi aceeaşi autoritate financiară, când aceasta se referă la:

o impunerea aceluiaşi venit de două ori;

o impunerea aceluiaşi capital de două ori;

o impunerea simultană a venitului şi capitalului;

o impunerea concomitentă a profitului rămas la societăţile comerciale şi a dividendelor repartizate acţionarilor sau asociaţilor;

o impunerea societăţilor comerciale atât pentru capitalul pe care îl deţin, cât şi pentru obligaţiunile aflate în portofoliu.