Efectele Majore ale Actualei Crize Globale

Introducere

Proiectul își propune să pună în evidență și să canalizeze efectele crizei financiare mondiale, dar și soluții specifice pentru a ieși din aceasta.

Oamenii uită de apariţia crizelor în perioadele de prosperitate şi neglijează conceperea de mecanisme de gestiune a crizei. Tensiunile financiare semnificative şi cu atât mai mult crizele financiare sunt evenimente rare. Suntem norocoşi că este aşa, dar raritatea evenimentelor nedorite are şi un cost.

Mecanismele de gestionare a crizei existente la data apariţiei evenimentului pot fi inadecvate. Pot exista prevederi legislative care împiedică acţiunea rapidă sau se poate ca setul de instrumente şi proceduri dintr-o ţară să fie diferite faţă de o altă ţară, ceea ce împiedică cooperarea etc.

Proiectul este structurat pe 3 capitole din care se poate sustrage lecţia că trebuie să existe un proces periodic de actualizare a mecanismelor de gestionare a crizei.

În primul capitol, vorbim despre efectele crizei mondiale, diferite de la o țară la alta, fiind situații diferite, în functie de specificitatea fiecăreia.

În cel de-al doilea capitol prezentăm soluții pentru criză. Problemele sunt globale, însă majoritatea soluţiilor viabile vizează situaţia locală, condiţiile specifice de loc şi timp.

În cel din urmă capitol, vorbim despre România afectată de criza financiară actuală, care în prezent a stârnit discuţii asupra naturii ei, asupra căilor de depăşire a dificultăţilor şi de relansare a societăţii româneşti.

Capitolul 1. Efecte majore ale actualei crize globale

1.1. Efecte principale

Criza economică actuală reprezintă o accentuare de corelare între economia reala și cea nominală. Ca urmare, reluarea creditării economice impune o recorelare a celor două aspecte fundamentale ale vieții economice. Însă, aceasta nu ar însemna revenirea la corelația ce a existat între economia reală și cea nominală în momentul declanșării crizei actuale ci realizarea unei corelații adecvate pentru creșterea economică în perspectivă, ceea ce ar impune respectarea unor anumite cerințe.

Într-un prim pas, a fost necesară stoparea reacției în lanț de pe piețele financiare. Băncile centrale, în special BCE, au alimentat piețele cu lichidități, pentru a asigura funcționarea în continuare a acestora. La nivel național și internațional au fost elaborate numeroase pachete de salvare, care au inclus o largă paletă de măsuri, de la subvenții și participări de capital, până la naționalizarea instituțiilor financiare în criză, acordarea de garanții publice, îmbunătățirea asigurării depozitelor bancare etc. Într-o anumită măsură, aceste acțiuni luate în regim de urgență au ajutat băncile să își urmeze cursul normal al afacerilor.

Al doilea pas important constă în consolidarea economiei reale. Trebuie restabilită încrederea consumatorilor și a investitorilor. În acest sens, sunt necesare măsuri pentru relansarea cererii pe piața internă și stabilizarea piețelor forței de muncă, respectiv, stoparea creșterii numărului de persoane trimise în șomaj. Trebuie în special sprijinite categoriile sociale cu venituri inferioare, deoarece acestea sunt afectate în mod special de efectele crizei, dar și pentru că acestea au cel mai puternic impact asupra consumului intern.

În plus, trebuie create condiții-cadru care să atenueze efectele asupra sectorului antreprenorial. Ca producător, investitor, exportator și prin activitățile sale de cercetare-dezvoltare, acestui sector îi revine un rol-cheie în redresarea economiei, el contribuind decisiv și la crearea de locuri de muncă și astfel la generarea de cerere pe piața internă.