Eficienta si Evaluarea Investitiilor pentru Modernizarea Capacitatii de Productie in Cadrul SC Petrom SA Bucuresti

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Eficienta si Evaluarea Investitiilor pentru Modernizarea Capacitatii de Productie in Cadrul SC Petrom SA Bucuresti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 131 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Calin Popescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domenii: Finante, Management, Alte Domenii

Cuprins

Introducere 4
CAPITOLUL I : EFICIENŢA INVESTIŢIILOR
I.1 Conceptul de eficienţă economică a investiţiei 5
I.2. Posibilităţi de cuantificare a eficienţei economice 7
I.3.Necesitatea calculării eficienţei economice a investiţiilor 9
I.4. Definirea investiţiilor 11
I.5. Conţinutul noţiunii de investiţii 12
I.6. Surse de finanţare a investiţiilor 12
I.7. Rolul investiţiilor în economia de piaţă 13
I.8.Bazele teoretice şi metodologice ale eficienţei investiţiilor 14
I.8.1. Forme de eficienţă economică 14
I.8.2. Modele de evaluare a eficienţei economice 14
I.8.3. Etapele formulării deciziei de investiţii 15
I.8.4. Caracterizarea generală a indicatorilor de eficienţă economică 16
I.9. Clase de indicatori utilizaţi în evaluarea proiectelor de investiţii
I.9.1. Indicatori statici de evaluare a eficienţei investiţiilor 20
I.9.2. Particularităţile indicatorilor de evaluare
şi eficienţă economică a investiţiilor 23
CAPITOLUL II : Capacitatea de producţie
II.1.Capacitatea de producţie: concept , factori de influenţă 27
II.2. Fundamentarea marimii capacităţii de producţie
II.2.1. Metodologia generală de calcul a capacităţii de producţie
a unei întreprinderi de producţie industrială 29
II.2.2 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie la utilajele
cu specializare pe produs 31
II.2.3 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie
la utilajele cu specializare tehnologică 32
II.2.3.1 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie la utilajele
cu specializare tehnologică , în funcţie de normele de timp sau de producţie 32
II.2.3.2 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie la utilajele
cu specializare tehnologică , pe baza producţiei realizate
într-o perioadă precedentă 32
II.2.4 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie în
funcţie de mărimea suprafeţelor de producţie 35
II.2.5 Fundamentarea mărimii capacităţii de producţie la liniil
de producţie în flux 36
II.3 Fundamentarea gradului de utilizare a capacităţii de producţie 36
II.4 Posibilităţi de îmbunătãţire a utilizării capacităţii de producţie 38
CAPITOLUL. Ш : PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
III.1. Tipul societăţii şi obiectul de activitate 41
III.2. Forma de proprietate 42
III.3. Istoric 44
III.4. Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari 51
III.5. Organizarea şi conducerea 60
III 6. Organigrama 70
CAPITOLUL IV ALEGERA INSTALAŢIEI DE FORAJ CU PROIECTAREA TROLIULUI
DE FORAJ 72
IV.1 STABILIREA PROGRAMULUI DE TUBAJ 73
IV.1.1 Alegerea coloanelor de burlane 74
IV.1.2 Alegerea sapelor de foraj 74
IV.1.3 Alegerea coloanelor de burlane 75
IV.1.4.Calculul greutăţii coloanelor de burlane 76
IV.1.5 Alegerea garniturii de foraj 77
IV.1.5.1 Prăjina de antrenare 78
IV.1.5.2 Prăjinile grele 78
IV.1.5.3 Prăjinile de foraj 79
IV.2.Instalaţia de foraj 81
IV.2.1 Determinarea forţelor nominale la cârligul instalaţiei de foraj 81
IV.2.1.1 Calculul forţei normală la cârlig 81
IV.2.1.2 Calculul forţei maxime la cârlig 82
IV.2.2Calculul puterii instalate cu determinarea numărul necesar de grupuri de foraj 84
IV.2.2.1 Alegerea modului de acţionare, a tipului de acţionare
şi a numărului de motoare 88
IV.3. SISTEMUL DE MANEVRĂ
IV.3.1 Mecanismul macara-geamblac 89
IV.3.2 Influenţa lungimii pasului asupra timpului de manevră 92
IV.3.3. Determinarea forţelor din ramurile cablului 101
IV.3.4. Determinarea vitezelor din ramurile cablului 104
IV.4. Determinarea randamentului macara-geamblac 105
IV.5. Optimizarea mecanismului macara – geamblac 106
IV.6. Calculul de alegere a cablului de foraj 108 IV.7.Maşina de lucru a sistemului de manevră 109
IV.4.7.1 Calculul elementelor tobei de manevră 110
IV.4.7.2 Calculul de alegere a cuplajelor 113 IV.8 . Sistemul de rotire 114
IV.9. Sistemul de circulaţie 119
IV.10. Eficienţa economică a investiţiilor din industria extractivă de petrol şi gaze
Aspecte generale 120
IV.11 Indicatorii eficienţei economice a investiţiilor 121
Capitolul V
Norme pentru protectia muncii 127
Capitolul VI
Concluzii 129
Bibliografie 131

Extras din document

Introducere

În practica economică investiţia este privită ca o cheltuială făcută de persoane fizice sau juridice cu scopul de a obţine bunuri si servicii .Această categorie de cheltuială angajează cel mai mult viitorul.

Investitiile sunt esenţiale în evoluţia oricărui sistem economic deoarece prin intermediul lor se asigură regenerarea, îmbunătăţirea şi creşterea patrimoniului oricărui sistem. Investiţiile reprezintă factorul care influenţează simultan cererea şi oferta . Întreprinderea însăşi poate fi definită ca o succesiune în timp de proiecte de investiţii.

Eficienţa economică este o concepţie modernă de evaluare a activităţii şi serveşte la fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai favorabil pentru societate.

România are o bogată tradiţie în domeniul extracţiei petrolului, industrie care se situează printre cele mai vechi din lume. Problemele petrolului românesc au preocupat pe întreprinzătorii interni, au constituit un obiectiv important al politicii economice a statului, totodată ele au atras de timpuriu privirile tot mai insistente ale tarilor straine.

În căutarea unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze, în ultimii ani numărul de sonde săpate la adâncimi mari a crescut considerabil, la fel şi numărul de investiţii . Cu toată complexitatea, exploatarea unor zăcăminte s-a dovedit eficientă din punct de vedere economic, iar cheltuielile efectuate cu forajul sondelor de mare adâncime s-au acoperit in termen relativ scurt.

Pentru problemele majore impuse de şocurile ultimilor ani s-au găsit, teoretic, căile de rezolvare; se încearcă noi tehnologii şi sunt aprofundate informaţiile pe care le oferă mijloacele actuale, astfel încât prognozele, în majoritatea cazurilor sunt optimiste, dar condiţia de bază este ca specialiştii să caute în permanenţă soluţii eficiente.

Prezentul proiect, care are caracter didactic şi introductiv, mi- am propus să confirme necesitatea unei analize şi în continuare pe coordonate noi de mai mare profunzime, aceste aspecte pentru a proba nevoia unor studii serioase in acest domeniu .

CAPITOLUL I

EFICIENŢA INVESTIŢIILOR

I.1 Conceptul de eficienţă economică a investiţiei

Pentru realizarea unui obiectiv de investiţii, în practică există mai multe posibilităţi concretizate în diferite variante, fiecare având avantajele şi dezavantajele sale. De aceea este necesar ca alegerea variantei după care se va executa investiţia să fie făcută pe baza unor criterii şi calcule riguros ştiinţifice. Aceste calcule trebuie să indice alegerea acelei variante care prezintă cele mai mari avantaje, altfel realizarea investiţiei se va dovedi neinspirată. În această idee, realizarea unor obiective de investiţii cu efort economic (de muncă vie şi muncă trecută - materiale) mai mic decât cel propus, reprezintă concretizarea unei activităţi desfăşurată în mod eficient.

În esenţă, prin eficienţa economică a investiţiilor trebuie să se înţeleagă faptul că prin consumarea unor fonduri de investiţii se impune obţinerea de rezultate maxime.

O expresie la modul general a eficienţei economice este dată de relaţia dintre efectele utile obţinute dintr-o anumită activitate economică şi cheltuielile, adică eforturile, realizate în activitatea respectivă. În expresie matematică, eficienţa economică se exprimă sub forma:

Ee = Ef / Er maxim, adică maximizarea efectelor,

sau

Ee = Er / Ef minim, adică minimizarea eforturilor, Ef

unde:

Ef- efectul economic;

Er - efortul economic

Aşadar, eficienţa economică înseamnă obţinerea unor efecte economice utile, în condiţiile cheltuirii într-un mod raţional şi economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu-se pentru aceasta metode ştiinţifice de organizare a activităţii.

Nivelul eficienţei este cu atât mai ridicat cu cât este mai mare efectul util pe unitate de efort cheltuit sau cu cât este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util.

Făcând o analiză a noţiunii de eficienţă economică a investiţiilor se constată că aceasta este o sumă de factori calitativi, fapt ce îi conferă acesteia un caracter complex, vizând perfecţionarea activităţii în domeniul în care are loc punerea în funcţiune a investiţiei respective, care poate fi de modernizare, retehnologizare, reconstrucţie sau dezvoltare. Studiul eficienţei economice a investiţiilor presupune în fond o analiză cauzală a factorilor care determină decizia în mediul de risc aferent.

De fapt analiza eficienţei economice a investiţiilor răspunde la întrebările:

- cum se folosesc?

- cât se consumă din resurse?

urmărindu-se atât gradul de valorificare cât şi economisirea lor. în acest context este necesar ca resursele să fie cât mai riguros structurate după criterii care să corespundă cerinţelor analizei economice.

În practica curentă de realizare a investiţiilor se face adesea greşeala când se consideră că noţiunea de eficienţă economică a investiţiilor este una şi aceeaşi cu rezultatele utile ale acestora. Spre exemplu: vânzarea unor produse de un nivel calitativ superior se apreciază ca fiind întotdeauna o activitate eficientă. în realitate, obţinerea unei calităţi superioare poate fi rezultatul unui consum de muncă exagerat care face ca activitatea să se desfăşoare în mod ineficient. Realizarea unor produse de o calitate superioară constituie o condiţie de bază a unei activităţi eficiente, dar realizarea acesteia cu costuri foarte mari este de neadmis.

Aşa după cum a fost prezentat, în urma efortului de investiţii se obţin diverse efecte economice reflectate de fapt şi pe plan financiar. Nivelul acestor efecte, în raport cu efortul investiţional dă măsura eficienţei investiţiei.

De regulă, efectele economice obţinute, în funcţie şi de caracterul investiţiei pot fi:

=> de reducere a costurilor de funcţionare a utilajelor, ce se realizează pe seama

investiţiilor de înlocuire a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor;

=> de diminuare a cheltuielilor cu munca prezentă (forţa de muncă), ca urmare a promovării noilor tehnologii prin lucrări de retehnologizare, reutilare sau modernizare;

=> de sporire a rentabilităţii agentului economic care de fapt este scopul tuturor lucrărilor de investiţie pentru dezvoltare, modernizare, retehnologizare;

Fisiere in arhiva (1):

  • Eficienta si Evaluarea Investitiilor pentru Modernizarea Capacitatii de Productie in Cadrul SC Petrom SA Bucuresti.doc