Evaziune fiscală

IMPACTUL EVAZIUNII FISCALE ASUPRA PERFORMANTELOR ECONOMICE ALE ROMANIEI

INTRODUCERE

Geneza evaziunii fiscale este legata de stat si aparitia lui. De-a lungul istoriei, formele de manifestare au evoluat odata cu dezvoltarea economico-sociala. Sustragerea de la plata obligatiilor au fost o preocupare istorica a celor care trebuiau sa le plateasca.

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, în toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost întotdeauna în special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes; interesul banesc.

Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil sa declare exact veniturile pe care le are, ci îl vor determina sa ia o serie de precautii mai minutioase, pentru a se sustrage de la obligatiile sale fata de stat. Se contureaza chiar o psihologie a contribuabilului de a nu plati niciodata decât ceea ce nu poate sa nu plateasca.

În conditiile economiei de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa, din cauza tendintei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri cât mai substantiale. Proliferarea faptelor ilegale, îndeosebi a celor din domeniul economico-financiar, este o consecinta a unor imperfectiuni a le legislatiei sau a lipsei unor reglementari.

Lipsa unor reglementari legale, în conditiile în care capitalul de stat a suferit modificari esentiale în favoarea capitalului privat, cresterea si diversificarea numarului de agenti economici carora le revin obligatii fiscale au creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate statului, pentru majoritatea agentilor economici nou înfiintati.

Cresterea alarmanta a cazurilor de neevidentiere corecta a operatiunilor economice, înregistrarile fictive în contabilitate, înfiintarea unor firme având ca scop efectuarea unei singure operatiuni comerciale de amploare neînregistrata în evidente, si apoi abandonate în totalitate, distrugerea intentionata de documente, diminuarea procentului de adaos comercial practicat, folosirea unor evidente duble, întocmirea si prezentarea de date nereale în bilanturi si balante, ascunderea unor activitati comerciale, nedeclararea sucursalelor, filialelor, punctelor de lucru, a depozitelor si magaziilor, prezentarea de documente false la operatiuni de import-export, au facut necesara adoptarea unor masuri ferme de stopare a fenomenului de evaziune fiscala.

Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.

Aspecte teoretice privind evaziunea fiscala

Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine, denumite în cuprinsul legii contribuabili.

Evaziunea fiscala:

-Evaziune fiscala legala

-Evaziune fiscala ilegala

-Evaziune fiscala intentionata