Evoluția cardurilor bancare

Majoritatea speciali]tilor consider` c` [nceputul cardurilor bancare de credit a fost facut de John S. Biggins, specialist [n domeniul creditului de consum din Banca Naionala Flatbush din Brooklyn. {n anul 1946 Biggins a organizat activitatea dup` schema de credit numita "Charge-it". Aceasta schema prevedea chitante, date de catre clienti magazinelor pentru cump`r`turile m`runte. Dupa ce cump`r`tura avea loc, magazinul preda chitana la banc` ]i banca le achita din contul cumparatorilor. {n Flatbush pentru prima data a fost [ncercat lantul clasic de decontari utilizat [n prezent [n domeniul bancar de carduri pretutindeni.

Ins` Luis Mandell, cercet`tor de v@rf [n domeniul activitatii bancare, considera c` primul sistem de carduri de plata [n masa a fost Diners Club, creat [n anul 1949. Una din diferentele principale a sistemului de cele precedente a fost aceea c` intre clienti ]i companiile de comert, ce realizau nu numai marfuri ci ]i servicii, exista o organizatie intermediara care lua asupra sa efectuarea decontarilor. Aceasta particularitate a permis "Diners Club" sa devina primul card universal [n masa (spre deosebire de cele de magazine, "de benzinarie" s.a.)

Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare ]i nici de plastic. Destinatia lor consta [n confirmarea credibilitatii detinatorului [n afara bancii. Ele au aparut [n SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca la sfirsitul secolului XIX. Deja [n anul 1914 unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati ]i permanenti carduri speciale pentru a a-i pastra drept clienti. [n anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele placi de metal pe care se scria [n relief adresa ]i care se eliberau clientilor de incredere. V@nz`torul introducea placa intr-o masina speciala numita imprinter ]i informatia de pe placa se imprimau pe cec. {n anii urmatori au fost inventate categorii ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de rambursare a creditului, perioada am@narii, adica creditarea fara dob@nd`, ]i multe altele.

Cu toate acestea, principalele dificultati au inceput odata cu aparitia pe piaa a concurentilor. Cel mai remarcabil pentru cardurile universale [n aceasta privinta, fara indoiala, a devenit anul 1958. [n acest an a fost creata sistema CArte Blanshe care initial a fost un card particular al corporatiei hoteliere "Hilton". [n 1965 CArte Blanshe a fost achizitionata de First National City Bank (actualmente Citibank).

Pe 1 octombrie 1958 a fost emis primul card American Express. Deja peste un an aceasta companie cuprindea 32 mii de intreprinderi ]i peste 475 mii de detinatori de carduri. Un astfel de succes American Express explica prin faptul c`, [n primul rind, compania a achizitionat Universal Travel card care era emisa de Asociatia hotelurilor americane. Insa cauza principala a fost reteaua internationala ramificata, deja existenta, ce deservea cecurile "American Express" ]i mijloacele finaciare imense care permiteau creditarea clientilor.

{n anii '50 peste 100 de banci americane au startat propriile programe privind cardurile de credit. Cu toate acestea, perioada principial noua [n dezvoltarea businessului cu carduri a inceput atunci, cind [n el au intrat prima ]i a doua dupa marime banci americane: Bank of America ]i Chase Manhattan Bank. Aceasta a avut loc tot [n anul 1958. Chase Manhattan Bank la sfirsitul primului an prin intermediul programului de card avea 350 mii detinatori de card ]i a atras 53000 intreprinderi din sfera comertului cu amanuntul. [n 1960 volumul operatiunilor cu carduri a crescut pina la 25 milioane dolari. Insa concomitent numarul detinatorilor de carduri s-a micsorat pina la 160 mii, cheltuielile operationale ]i nerambursarile creditelor s-au marit ]i programul [n general ducea pierderi. [n ianuarie 1962 banca a vindut-o cu 9 milioane dolari companiei Uni-Serve care a inceput sa emita [n baza ei cardul "UniCArd". Pe o perioada de timp ea a devenit o parte componenta a American Express, apoi [n 1969 ea din nou a fost rascumparata, deja pentru 50 milioane dolari, de catre initiatorul ei - Chase Manhattan Bank. Insa ]i a doua incercare a acestei banci a fost nereusita: programa aducea annual o pierdere de 1 milion dolari ]i [n ianuarie 1972 din nou a fost vinduta asociatiei National BankAmericard. Cu dificultati asemanatoare s-au confruntat ]i alte banci, dar, totusi, crestea succesul "BankAmericard", emis de Bank of America. Avantajul principal al acestei banci consta intr-o retea mare de filiale [n statul CAlifornia cu o clientela bogata.

Pe masura cresterii programelor de card majoritatea bancilor s-au confruntat cu principalul obstacol - caracterul local al deservirii cardurilor sale. [n sfirsit, [n 1966 Bank of America a inceput sa ofere licenzii de emitere a cardurilor BankAmericard altor banci, [n raspuns la aceasta citeva banci mari concurente ai Bank of America au creat propria Asociatie interbancara de carduri - ICA (Interbank card Association). [n 1969 aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului "Master Charge". La rindul sau, bancile ce emiteau "BankAmericard" au insistat c` programa de carduri sa fie scoasa de sub controlul Bank of America. Astfel, [n iulie 1970 a fost creata National BankAmericard Incorporated - NBI.

{n asa mod, la inceputul anilor '70 [n SUA s-au creat doi concurenti de baza pe piaa cardurilor bancare universale: NBI ]i ICA. Printre cardurile nebancare universale se evidentia "American Express". Trebuie de mentionat, c` initial [n clasificarea internationala a cardurilor universale, cardurile se divizau [n carduri pentru "calatorii ]i divertisment" (Travel and Entertainment - T&E) ]i pur bancare. Primele au fost emise de companiile Diners Club, American Express, CArte Blanshe ]i erau [n principiu destinate pentru plata hotelurilor, restaurantelor, adica [n principal pentru businessmanii care calatoresc. CArdurile insa emise de banci aveau un caracter mai mult "consumator" ]i erau destinate mai mult "clientilor de rind". La momentul actual aceste diferente [n mare masura s-au atenuat ]i o astfel de divizare este practic conventionala.