Evoluția cheltuielilor cu protecția mediului în România în perioada 2013 - 2017

Poluarea mediului este una dintre importantele preocupări ale statului, din cauza impactului negativ a acesteia asupra calității vieții cetățenilor. Deoarece poluarea mediului este o problemă actuală care crește în intensitate și volum în ultimii ani, statele mediu și înalt dezvoltate acordă o minuțioasă atenție combaterii poluări, acordând în ultimii ani din ce în ce mai multe resurse financiare care ajută la aplanarea degradării mediului. Cheltuielile publice cu protecția mediului reflectă politica ecologică a statului.

Sursele financiare pentru cheltuielile cu protecția mediului provin din fonduri ale bugetului, impozite și taxe pentru consumul factorilor de mediu, fonduri speciale, credite/ajutoare de la organismele internaționale.

România, la fel ca multe alte țări, se confruntă cu problema poluării mediului. Aceasta alocă anual în jur de 1.300.000 mii lei pentru protecția mediului. Cheltuielile cu protecția mediului reprezintă suma de bani alocată de stat, din bugetul de stat, anual, incluzând cheltuielile curente și cele de capital, destinate ameliorării stării mediului înconjurător, remunerării personalului angajat în acțiuni ce vizează protejarea mediului, procurării utilajelor destinate acțiunilor cu caracter ecologic, gospodăririi raționale a resurselor, reconstrucției ecologice a mediului, evitării poluării mediului, urmării controlului asupra emisiilor deșeurilor de producție și de consum în mediul înconjurător, descoperirii factorilor care afectează mediul, evitării dezechilibrului prin protejarea naturii, proiectelor vizând educarea ecologică.

În România, cheltuielile totale pentru protecția mediului se determină prin însumarea următoarelor elemente:

investițiile totale, ce includ investițiile efectuate de producătorii nespecializați din activități industriale, de producătorii specializați și cele efectuate de administrația publică locală;

cheltuielile curente interne totale.

Procesul de adaptare a României la cerințele Uniunii Europene privind protecția mediului este considerat unul dintre cele mai costisitoare aspecte ale integrării în Uniunea Europeană. Specialiștii înaintează cifre care ajung la 30 miliarde euro pentru următorii 15 ani. O parte din aceste costuri pot fi acoperite din surse puse la dispoziție de Administrația Fondului pentru Mediu, instituție aflată în coordonarea Ministerului Mediului și Gospodăririi apelor. "Din perspectiva responsabilităților Ministerului Mediului și Pădurilor, statutul României de stat membru al UE nu a generat probleme, însă sectoarele de activitate economico-socială au fost și vor continua sa fie afectate în viitor de costuri semnificative, relaționate cu necesitatea restructurării economice pentru respectarea legislației de mediu" , declara Ministerul Mediului în 2011.

Protecția mediului înconjurător și îmbunătățirea calității lui reclamă folosirea de către autoritățile publice a unor politici ecologice, a unor modalități și instrumente economice și financiare, folosirea reglementarilor juridice, a standardelor ș.a. În cadrul lor, instrumentele financiare (taxe, redevențe, impozite, credite) dețin un rol deosebit pentru că, pe de altă parte, ele influențează comportamentul de protecție a mediului (în special al poluatorilor, întrucât principiul care stă la baza legislației de protecție a mediului, adoptat de toate țările, este “poluatorul plătește”), iar pe de altă parte, produc o serie de resurse financiare care permit finanțarea acțiunilor de protecție a mediului.

Dacă facem o analiză comparativă dintre România și Republica Moldova, observăm că cheltuielile pentru protecția mediu în România le depășesc aproape triplu pe cele din Republica Moldova la acest capitol. Pentru 2017, în bugetul de stat român s-au alocat pentru cheltuielile cu protecția mediul înconjurător 1 146 milioane lei, în timp ce în Republica Moldova cifra nu a depășit suma de 59 milioane lei. Putem afirma, cu unele rezerve, că România duce o politică de protecție a mediului mai amplă, comparativ cu vecina sa din Est. Totuși, diferențele dintre resursele alocate țin și de suprafața teritoriului statelor, care se raportă ca 7/1 (România cu 238 397 〖km〗^2, respectiv Republica Moldova cu 33 846 〖km〗^2) , de numărul populației, de numărul întreprinderilor și agenților comerciali ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul țării, după acest ultim criteriu, România fiind mai bine cotată.

Comparativ cu o altă țară non-UE - Federația Rusă, România cedează, Federația Rusă alocând pentru bugetul din 2017 suma de 4 275 milioane lei, depășind cheltuielile României de 3,7 ori. Totuși, analizând suprafața actuală a fostului imperiu (de 17 098 424 〖km〗^2, fiind cea mai mare țară de pe glob), numărul locuitorilor, numărul firmelor și diversele activități economice cu caracter major de poluare (îndeosebi extracția petrolului, gazului, combustibililor), putem afirma că Federația Rusă, precum România, la capitolul protecția mediului nu deține locuri de frunte.

Printre țările UE, România ocupă o poziție intermediară după cheltuielile alocate pentru protecția mediului. Un studiu efectuat de Statistics focus din 2011 plasează România pe o poziție mai înaltă față de țări precum Danemarca, Italia, Irlanda, Portugalia, Suedia, din punct de vedere a ponderii cheltuielilor pentru protecția mediului în PIB.

Oricare ar fi valoarea acestor cheltuieli, ele trebuie analizate și planificate minuțios, deoarece sunt direct proporționale cu calitatea vieții populației.