Evoluția impozitelor directe în România

1. Scurt istoric privind aparitia si

evolutia impozitelor si taxelor

Definirea impozitului nu variaza prea mult de la un autor la altul.Astfel Gaston Jeze sustine ca ‘impozitul este o prestatie precuniara ,pretinsa pe cale de autoritate ,cu titlu definitiv si fara contraprestatie,in vederea acoperirii cheltuielilor publice ‘

Intr-o lucrare mai recenta ,Lucien Mehl si Pierre Beltrame definesc ‘impozitul ca pe o prestatie precuniara ,pretinsa de autoritatea publica de la persoane fizice si morale dupa capacitatile lor contributive si fara contraprestatie determinata in principal ,pentru acoperirea cheltuielilor publice ,si,in mod accesoriu ,cu scopuri interventioniste ale puterii publice ‘

Webster’s Encyclopedic Unabridget Dictionary of the English Language defineste impozitul ca fiind ‘o suma de bani ceruta de guvern pentru intretinerea sa sau pentru anumite facilitati sau servicii perceputa asupra venitului ,proprietatii.vanzarii..etc...’

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordinea aparitiei veniturilor publice .

In acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare 88888 la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului . Autoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat locale .

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil . Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute . In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala .

Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara . Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimba pe masura acestei dezvoltari .Specific evolutiei impozitelor in perioada postbelica este tendinta cresterii lor in marime absoluta si relativa. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere . Astfel, in tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului . In tarile in curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi .

In perioada moderna, impozitele au dobandit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie al statului in viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei . In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs . Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice .

Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de stimulare a activitatii . In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt :

-reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce raman la dispozitia aagentilor economici ;

-practicarea de bonificatii fiscale ;

-practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai mare din profit .

Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite inlesniri cu carecter fiscal .

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern brut intre clase si grupuri sociale intre persoanele fizice si cele juridice . In acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurile veniturilor .

Folosirea impozitelor in plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei social .

Prin lege se stabilesc anumite limite ale impozitelor, al caror nivel difera de la o tara la alta, si de la o perioada la alta . Astfel, dupa cel de-al doilea razboi mondial se considera ca aceasta limita reprezinta 25% din PNB . In a doua jumatate a anilor ’80 aceasta pondere reprezenta, in majoritatea tarilor dezvoltate din Europa, intre 35% si 45% .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . De aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri in randamentul acestora .