Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 5166
Mărime: 271.28KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bogdan Zugravu
UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR MASTER FINANŢE-ASIGURĂRI

Cuprins

CAPITOLUL I 3

PRESIUNEA FISCALĂ 3

1.1. Acepțiuni ale conceptului de presiune fiscală 3

1.2. Presiunea fiscală propriu zisă vs. presiunea parafiscală: indicatori de cuantificare 5

CAPITOLUL II 10

IMPLICAŢIILE PRESIUNII FISCALE ÎN ROMÂNIA 10

2.1. Curba Laffer 10

2.2. Nivelul presiunii fiscale în România 14

2.3. Factori ce influenţează presiunea fiscală 18

2.4. Probleme provocate de creşterea presiunii fiscale 19

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 21

BIBLIOGRAFIE 22

Extras din document

CAPITOLUL I

PRESIUNEA FISCALĂ

1.1. Acepțiuni ale conceptului de presiune fiscală

În literatura de specialitate există diverse puncte de vedere cu privire la definirea conceptului de presiune fiscală şi a modului de abordare a acestuia. Într-o primă abordare presiunea fiscală este văzută ca “expresie relativă a sarcinii fiscale suportate de contribuabil”. Tulai Constantin în lucrarea să apreciză că presiunea “semnifică cât de apăsătoare sunt impozitele sau, altfel spus, cât de mare este povara fiscală ce apasă pe umerii contribuabililor”.

Definiţia presiunii fiscale poate fi desprinsă şi din aprecierea profesorului Nicolae Hoanta, care în lucrarea să intitulată Evaziunea fiscală apreciază că: “presiunea fiscală este în general dată de raţă fiscalităţii, care se calculează ca raport între încasările fiscale (de nivel central şi cel al colectivităţilor locale) inclusiv contribuţia la asigurările sociale de stat într-o anumită periaodă, de regulă un an, şi valoarea produsului intern brut, realizat în aceeaşi perioadă, de o economie naţională”.

Indiferent de modul de definire, pentru a-şi îndeplini scopul în cadrul politicii fiscale, presiunea fiscală impusă de puterile publice trebuie să concilieze două tendinţe diametral opuse, şi anume cea a statului care doreşte ca acesta să fie tot mai mare în vederea acoperirii cheltuielilor publice aflate în continuă creştere dar şi cea a contribuabilului care doreşte o presiune fiscală cât mai mică cu putinţă.

După anul 1990 sistemul fiscal românesc era caracterizat de resurse financiare precare şi o cerere sporită de fonduri publice. Din experienţa sa, autoritatea statală a utilizat cea mai facilă modalitate de procurare a resurselor, şi anume creşterea fiscalităţii. Acest lucru s-a întâmplat ani la rând, fără a ţine seama de presiunea fiscală generată, drept simptom advers. În anul 2007, momentul integrării în Uniunea Europeană, sistemul fiscal românesc trebuie guvernat de principiul influenţării pozitive a contribuabilului, iar obiectivul fundamental trebuie să-l reprezinte creşterea gradului de acceptare voluntară a impozitelor şi taxelor .

Presiunea fiscală (nivelul fiscalităţii) este, în general, dată de raţă prelevărilor obligatorii / rata presiunii fiscale, care se calculează prin raportarea sumei totale a prelevărilor obligatorii (impozite, taxe, contribuţia la asigurările sociale) dintr-o anumită perioadă de timp, de regulă un an, la mărimea produsului intern brut realizată în aceeaşi perioadă de o economie naţională.

Presiunea fiscală este considerată în rândul cercetătorilor drept cea mai puternică cauză de apariţie şi dezvoltare a economiei subterane încă din perioada iluminismului. Într-un studiu prezentat la Conferinţa cu titlul „Impactul economiei subterane”, organizată de Institutul Fraser din Vancouver, în aprilie 1994, Peter Spiro utilizează exemplul Canadei pentru a arăta impactul creşterii unor taxe sau introducerea altora noi asupra psihicului contribuabilului (Spiro, 1997). Astfel că, în urma introducerii în anul 1991 a taxei pe bunuri şi servicii (GST- Goods and Services Tax), economia subterană a crescut la mijlocul anului 1992 cu 0,8%, respectiv cu 2% din PIB la sfârşitul anului 1993, în sumă totală de 14 miliarde de dolari candieni, venit naţional scăpat impozitării. Această taxă a devenit peste noapte cea mai nepopulară măsură impusă de guvernul canadian în timp de pace. Ziarele timpului erau pline de titluri de genul: „Argumente pentru o revoltă împotriva GST”; „Două treimi din canadieni sunt încă împotriva taxei”; „Zdrobiţi de taxe în timp ce companiile se sustrag uşor”; „Cât mai poate Canada să suporte?” ş.a.m.d. Studii psihologice asupra comportamentului plătitorului de taxe au demonstrat o creştere simţitoare a evaziunii fiscale doar dacă acesta percepe taxa ca fiind incorectă. Dacă cetăţeanul conştientizează că taxa este rezultatul unui consens exprimat şi nu un decret arbitrar, conştiinţa îl va îndemna la plata datoriilor către stat. Acest comportament, pe care majoriatatea îl susţinem, este un adevăr de mult ştiut, astfel că Adam Smit, în “Avuţia naţiunilor”, scria: „în acele guverne corupte unde există cel puţin o suspiciune generală cu privire la o cheltuială inutilă sau o utilizare greşită a venitului public, legile nu sunt respectate în totalitate”.

Preview document

Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 1
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 2
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 3
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 4
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 5
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 6
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 7
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 8
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 9
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 10
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 11
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 12
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 13
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 14
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 15
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 16
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 17
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 18
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 19
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 20
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 21
Evoluția Presiunii Fiscale în România și Implicațiile Acesteia - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Evolutia Presiunii Fiscale in Romania si Implicatiile Acesteia.doc

Alții au mai descărcat și

Dubla impunere - studiu de caz privind metodele de evitare a dublei impuneri

INTRODUCERE Ca urmare a dezvoltării şi perfecţionării mijloacelor de producţie şi a tehnologiilor, adâncirii diviziunii sociale a muncii, lărgirii...

Fiscalitatea în România

INTRODUCERE Fiscalitatea este o ştiinţă, este matematică vie întrucat totul porneşte de la raţiunea de a armoniza interesele personale cu cele...

Analiza presiunii fiscale în țările UE și implicațiile acestora

Cap.1.1.Definiţia şi semnificaţia presiunii fiscale Termenul de "presiune fiscală" este cel mai des folosit în ceea ce priveşte referirea la...

Sistemul Cheltuielilor Publice

Sistemul cheltuielilor publice Conţinutul cheltuielilor publice. Componentă a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, cheltuielile publice...

Impozitele directe - Studiu de caz privind evoluția acestora în România în perioada 2015-2017

Introducere Impozitul capătă din ce în ce mai multă importanță pentru stat, având un rol important pe plan financiar, social și economic....

Studiu privind comportamentul fiscal la nivel național

Capitolul 1. Comportamentul fiscal la nivel național 1.1. Aspecte privind fiscalitatea agentului economic Fiscalitatea a constituit și continuă...

Abordari Moderne ale Finantelor Publice

Cap I Conceptul de cheltuieli publice si continutul acestora I.1 Conceptul de cheltuieli publice La nivel national, statul este cel mai...

Politici fiscale orientate spre protecția mediului și efecte ale aplicării acestora

Capitolul 1 Politica fiscală şi protecţia mediului 1.1. Aspecte generale privind politica fiscală Prin termenul de fiscalitate se înţelege faptul...

Te-ar putea interesa și

Impozit pe Profit

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE 1.1 Introducere Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune...

Evaziune Fiscală

INTRODUCERE Dorinţa fiecăruia dintre noi este de a câştiga cât mai mulţi bani în mod cinstit pentru a realiza obiectivele pe care le propunem....

Evoluția Sistemului Fiscal în România

Introducere Reforma economică legată de tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă presupune şi reconstituirea din temelii a...

Evaziunea Fiscală

INTRODUCERE În urma analizei şi cauzelor şi împrejurărilor în care are loc evaziunea fiscală, am formalizat o funcţiune generală a evaziunii...

Sistemul Fiscal și Evaziunea Fiscală - Abordare Comparativă

INTRODUCERE În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă şi solidă de venituri publice. Pe de...

Evoluția presiunii fiscale în România și implicațiile acesteia

CAPITOLUL I.CONCEPTUL DE PRESIUNE FISCALĂ Presiunea fiscală indică anumite limite în materie de suportabilitate din partea contribuabililor. Mai...

Analiza Presiunii Fiscale în România

INTRODUCERE "Spiritul unui popor, nivelul cultural, structura socială, faptele politice, toate acestea şi încă multe altele se pot regăsi în...

Proiecte Economice - Functionalitatea institutiilor financiar-bancare si preocupari de crestere a acesteia in Romania

CAPITOLUL 1: CARACTERIZAREA GENERALA A SISTEMULUI FINANCIAR 1.1 Conceptul de sistem financiar Termenul de finante, în sens larg, include:...

Ai nevoie de altceva?