Evoluția șomajului în România

Evolutia somajului in Romania

Concept

Fenomen si problema a lumii contemporane, de multe ori chiar dramatica, somajul este deosebit de eterogen, cu acelesi cuvant ,,somaj” se desemneaza realitati dintre cele mai diferite. Manifestandu-se si fiind prezent in practica economica, somajul este cuprins si analizat statistic, global si structural, pe cauze si durate, pe forme si tipuri, utilizandu-se in acest sens un sistem national si categorial adecvat cat si un ansamblu de conventii estimative.

Somajul reprezinta o latura negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru important al pietei muncii prin care oferta de forta de munca (sau cererea de locuri de munca) este mai mare decat cererea de forta de munca din partea agentilor economici (oferta de locuri de munca).

Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitant urmatoarele conditii:

• este apt de munca;

• nu are loc de munca;

• este disponibil pentru o munca salariata;

• cauta un loc de munca.

Tipuri de somaj

In functie de diferite criteria se disting mai multe forme de somaj:

I Dupa origine somajul poate fi:

1. Somajul conjunctural sau ciclic care se formeaza ca urmare a reducerii activitatii economice datorita crizelor economice care au loc (crizele partiale sau crizele specifice unei conjuncturi). Somajul ciclic poate fi resorbit total sau partial in perioadele de avant economic.

2. Somajul structural datorat schimbarilor care au loc in structura economica teritoriala, sociala, a productiei etc.

3. Somajul tehnologic determinat de inlocuirea vechilor tehnologii si tehnici cu altele noi, precum si datorita centralizarii capitalurilor, care va avea drept consecinta restrangerea locurilor de munca.

4. Somajul sezonier cauzat de intreruperi ale activitatilor care sunt puternic dependente de factori naturali (agricultura, constructii, lucrari publice);

5. Somajul intermittent (sau frictional) apare ca urmare a parcticarii contractelor de angajare pe durata scurta, din acuza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice;

6. Somajul de discontinuitate care afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de de intreruperea activitatii din motive familial (de maternitate);

Somajul mai poate fi:

1. Somaj voluntar care are la origine rigiditatea salariilor in scadere. Se porneste de la ideea ca salariile practicate sunt in general mai mici decat salariul de echilibru si aceasta se datoreaza cerintelor salariatilor. Persoanele nemultumite accepta sa plece in somaj.

2. Somajul involuntar care se datoreaza unor cauze care apar pe piata bunurilor si a banilor. Persoanele sunt obigate sa plece in somaj.

Formarea somajului. Factori de influenta

Formarea si evolutia somajului. Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale.

a) pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;

b) cresterea ofertei de munca prin ajungerea de catre noile generatii varsta legade munca, si manifestarea nevoii de a se angaja a unor persoane apte de munca dar care nu au mai fost angajate in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri.

Nivelul somajului difera mult de la o perioada la alta si de la o tara la alta in functie de numerosi factori, mai ales datorita caracterului si trasaturilor cresterii economice.

Factorii care duc la formarea somajului.

1. Insuficienta cresterii economice sau reducerea acesteia in diferitele faze ale ciclului economic. Michel Didier spunea ca: ,,insuficienta cresterii economice este responsabila pentru unul din doi someri”;

2. Restructurarile si reconversia economica datorita influentei diferitilor factori, dar mai ales, datorata schimbarilor aparute in tehnica si in tehnologiile de productie, in structura de ramura si teritoriala a productiei etc.

Implicatiile somajului

Implicatiile somajului sunt negative, de natura economica si sociala. Efectele negative ale somajului sunt multiple, dar amintim cateva:

- somajul este-in fapt- o forma de inutilizare a fortei de munca, de aici decurgand risipa si pierderi, mai ales din punct de vedere social (munca nefolosita se pierde, nu poate fi conservata);

- acest fenomen este corelat cu notiunea de saracie, deoarece provoaca scaderea drastica a nivelului de trai, a calitatii vietii (datorita reducerii veniturilor unor persoane);

- sunt afectati (lezati)-direct- indivizi care fac parte din populatia active, subocupata; oameni care isi manifesta dorinta si au capacitatea de a lucre, dar nu au unde;

- apare si se dezvolta munca pe piata neagra (desfasurata de obicei in conditii salariale inferioare salariului minim pe economie, fara contract de munca);

- populatia ocupata este cea care suporta, din plin, gravele costuri sociale ale acestui fenomen, deci prin coordonatele sale somajul exercita presiuni asupra salariilor persoanelor ocupate;

- concedierile (trimiterile in somaj) reprezinta un puternic obstacol in calea relansarii economice a unei tari;

- aparitia tensiunilor sociale.

In Romania somajul a inceput sa fie inregistrat din februarie 1991, cand numarul somerilor era de 65.319 persoane si o rata a somajului de 0,6%. In februarie 2004, numarul somerilor era de 702.431 persoane si o rata somajului de 7,7%.

In evolutia sa, somajul a atins cea mai inalta rata in februarie 2002, cand a fost de 13,5%. In Romania, indemnizatia (ajutorul) de somaj este reglementat prin Legea 1/1991- ,,privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala”. Ajutorul de somaj se calculeaza diferentiat pe categorii de persoane si grupe de vechime, avandu-se in vedere salariul minim pe economie indexat sau ultimul salariu tarifar lunar avut indexat.

Fenomenul somajului in Romania

Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.

Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii

Somajul genereaza efecte economice si sociale negative. Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial. Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de productie- factorul munca. Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre persoane, grupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen.