Cuprins
- Capitolul 1. Rolul băncilor centrale în prevenirea şi gestionarea crizelor bancare
- 1.1. Responsabilităţile băncilor centrale. Autorizarea şi reglementarea instituţiilor de credit 2
- 1.2. Supravegherea prudenţială a băncilor 5
- 1.4. Supravegherea sistemului bancar – cadrul legislativ în U.E 14
- 1.5. Acordul Basel şi stabilitatea sistemelor bancare 16
- Capitolul 2. Abordări privind falimentul bancar şi cauzele sale
- 2.1. Conceptul de faliment bancar şi condiţiile declarării sale. Reglementări 21
- 2.2. Scurt istoric al falimentelor bancare 23
- 2.2. Cauzele principale ale falimentelor bancare 25
- 2.4. Consideraţii privind falimentele bancare celebre 29
- 2.3.1. Falimente celebre în România 29
- 2.3.2. Falimente celebre în alte ţări 36
- Capitolul 3. Consecinţele falimentelor bancare, măsuri de prevenire şi soluţionare
- 3.1. Implicaţiile falimentelor bancare 42
- 3.2. Măsuri de prevenire şi reducere a falimentelor bancare 44
- 3.2.1. Măsuri de instituire a supravegherii speciale 44
- 3.2.2. Măsuri de administrare specială a băncilor 46
- 3.2.3. Instrumentele supravegherii bancare 48
- 3.3. Modalităţi de soluţionare a falimentelor bancare 57
- 3.4. Crizele bancare în contextual globalizăriî financiare şi implicaţiile lor 62
- Capitolul 4. Concluzii 66
- Bibliografie
- Anexe
Extras din proiect
Capitolul 1.
Rolul băncilor centrale în prevenirea şi gestionarea crizelor bancare
1.1. Responsabilităţile băncilor centrale. Autorizarea şi reglementarea instituţiilor de credit
Băncile sunt societăţi comerciale cu statut special, pentru că se constituie şi funcţionează după reguli specifice, cu autrizarea şi sub supravegherea Băncii Naţionale a României.
Cadrul legal al activităţii acestora este constituit din Legea nr.312/2004, privind Statutul B.N.R, Legea bancară nr. 58/1998 şi Ordonanta de Urgenta privind procedura falimentului băncilor nr.10/2004, care se completează cu normele emise de B.N.R Conform prevederilor art. 1 al Legii bancare nr. 58/1998, activitatea bancară în România se desfăşoară prin instituţii de credit autorizate, în condiţiile legii.
Instituţia de credit reprezintă:
a) entitatea care desfăşoară cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi de acordare de credite în cont propriu;
b) entitatea emitenta de moneda electronica, alta decât cea prevăzută la lit. a), denumita în continuare instituţie emitenta de moneda electronica.
Se află sub incidenţa Legii nr. 58/1998 băncile şi instituţiile emitente de moneda electronica, persoane juridice romane, şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine.
Sistemul bancar se află într-un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa acest susbsistem al economiei pe una din principalele poziţii în evoluţia restructurării.
Pornit iniţial cu patru bănci de stat, sistemul bancar românesc s-a dezvolata pe parcurs şi s-a consolidat, băncile noi pătrunzând treptat în sistem şi construindu-şi încet poziţii relativ stabile pe piaţa bancară romănească. Au pătruns pe piaţă băncile străine ce se adresează afacerilor profitabile ale agenţilor economici din România şi care constituie un puternic factor concurenţial ce stimulează băncile româneşti – în dezvoltarea şi modernizarea activităţilor proprii Profitabilitatea este capacitatea unei activităţi de a aduce profit, fiind un instrument managerial de cuantificare a rentabilităţii activităţilor, atât în previzionarea, cât şi în realizarea acestora Ca factor determinant al evoluţiei şi consolidării poziţiei băncii în cadrul sistemului bancar, profitabilitatea poate fi analizată cu ajutorul bugetului de venituri şi cheltuieli, ca instrument de implementare a strategiei băncii şi ca instrument al contabilităţii de gestiune ce contribuie la urmărirea evoluţiei costurilor şi corelarea acestora cu veniturile la nivelul băncii.
Distincţia principală dintre conceptul de profit şi cel de profitabilitate constă în faptul că profitul reprezintă rezultanta contabilă a eforturilor băncii concretizate în realizarea de venituri din care se deduc cheltuielile, în vreme ce profitabilitatea (care are în centru evident profitul contabil) cuprinde o sumă de elemente ce nu aparţin contabilităţii sau evidenţei extracontabile, incluzând aici componenta strategică sau previzională, ori aspectul concurenţial concretizat în planurile de marketing, şi se concretizează în determinarea profitului ca element central al bugetului de venituri şi cheltuieli.
Faptul că activitatea bancară este o activitate economică de interes public justifică instituirea unui statut juridic special pentru instituţiile de credit din sistemul bancar românesc (băncile, casele de economii, organizaţiile cooperatiste), precum şi a unui control public al acestora, exercitat de Banca Naţională a României în calitate de autoritate administrativă de specialitate, cu atribuţii în materia autorizării şi supravegherii prudenţiale bancare
Activitatea bancară, cuprinzând atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi acordarea de credite în cont propriu, este o activitate economică de interes public
Potrivit art. 1 din Legea bancară nr. 58/1998 activitatea bancară în România se desfăşoară prin instituţii de credit autorizate, în condiţiile legii.
În România instituţiile de credit se pot constitui şi pot funcţiona ca bănci, organizaţii cooperatiste de credit, instituţii emitente de moneda electronica şi case de economii pentru domeniul locativ.
Prin lege specială se pot reglementa constituirea şi desfăşurarea activităţii de către alte instituţii de credit, cu respectarea principiilor prevazute de legea bancara.
Definţia legală a băncilor oferă o primă limitare a sferei persoanlelor care pot desfăşura activităţi bancare sub denumirea de bancă ’bancă”: numai persoanele juridice pot avea calitatea de bancă, potrivit legii. Dispoziţia din Legea bancară română este concordantă, de altfel, cu normele în materie din legislaţiile europene, potrivit cărora au acces la profesiunea bancară doar persoanele juridice, nu şi persoanle fizice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Falimentul Bancar
- Anexa 1.doc
- Anexa 2.doc
- BIBLIOGRAFIE.doc
- Capitolul 1.doc
- Capitolul 2.doc
- Capitolul 3.doc
- Concluzii.doc
- CUPRINS NEW.doc
- PAG 2 AS.doc
- pagina 1 coperta.doc