Finanțe comportamentale și prețuri ale activelor

Această lucrare conține un studiu al anomaliilor identificate în literatura de comportament, cu un accent deosebit pe cele care ar putea afecta prețurile de pe piață.

Anomaliile sunt grupate în cinci categorii, și anume:

(i) heuristica deciziei,

(ii) factorii emoționali și viscerali,

(iii) alegerea bracketing,

(iv) preferințe necunoscute

(v) dependență de referință.

Aceste anomalii sunt discutate pe fondul ipotezelor menținute în mod normal în abordarea standard pe baza maximizării utilității așteptate, pentru a evidenția diferența dintre abordările mainstream și comportamentul financiar.

O evaluare convențională care este stabilită ca rezultat al psihologiei unui număr mare de indivizi ignoranți este susceptibilă să se schimbe violent ca urmare a fluctuațiilor bruste de opinie datorate unor factori care nu fac deloc mare diferență cu randamentul potențial;

Excesele speculative, la care se face referire în mod concis ca o manie și repulsie, un astfel de exces sub forma unei crize, prăbușiri sau panică poate fi dovedit a fi, dacă nu inevitabil, cel puțin istoric comun(Kindleberger (1978, p. 2)) un bețivan care se plimba pe un câmp poate crea o plimbare aleatoare, în ciuda faptul că nimeni nu-i va numi alegerea de orientare rațională(Thaler (1999, p. 14).

Introducere

Economia și finanțele comportamentale sunt una dintre cele mai dinamice și promițătoare

domeniile de cercetare economică prin domeniul și mărimea sa. Există o listă din ce în ce mai lungă a fenomenelor care, deși inexplicabile cu instrumentele și abordările standard din economia de masă, au găsit o explicație satisfăcătoare în economia comportamentală și finanțe. Cu toate acestea, este departe de a fi o concluzie prealabilă că metodologia comportamentală va ajunge să domine cercetarea economică și complet să suplinească abordarea de bază bazată pe maximizarea utilităților și raționalitatea așteptate, iar opiniile opuse au fost exprimate în acest sens.

Acest document se referă selectiv la contribuțiile recente în literatura legata de finanțele comportamentale.

Obiectivul acestei revizuiri este acela de a oferi un răspuns la două aspecte cheie, și anume:

- Care sunt cele mai importante și sistematice deviații comportamentale care caracterizează agenții economici?

- Finantele comportamentale sunt relevante pentru a explica comportamentul agregat al pieței. Ele afecteaza preturile si pietele competitive?

Finanțele comportamentale resping viziunea agenților economici, comportament bazat pe

maximizarea utilității așteptate. La rădăcina acestei respingeri există dovezi că agenții, atât în experimente controlate, cât și în situații reale, să se comporte într-un mod care să încalce axiomele utilității așteptate (Starmer, 2000). Trebuie subliniat faptul că atenția finanțării comportamentale se bazează pe o descriere pozitivă a comportamentului uman, mai ales sub risc și incertitudine, decât pe un normativ analiza comportamentului care este mai tipic abordării mainstream. Unul dintre obiectivele cheie ale finanțelor comportamentale este înțelegerea pieței sistematice care implica rtrăsături psihologice ale agenților. Stresul asupra implicațiilor pieței este foarte important, deoarece analiza piețelor mari, competitive, cu un nivel scăzut de interacțiunea strategică se află în centrul economiei (Mas-Colell, 1999). Până acum, literatura finantelor comportamentale nu a atins un nivel de maturitate care să îi permită să furnizeze o teorie coerentă, unificată a comportamentului uman în contextul pieței în același mod în care utilitatea așteptată , economia și finanțele au făcut-o. Cu toate acestea,teoria prospectivă cumulativă introdusă de Starmer și Sugden (1989) și Tversky și Kahneman (1992) se apropie de un punct în care poate reprezenta un unificat teoria comportamentului agenților expuși riscului, care este alternativă și posibil (în unele contexte) superioara, utilitatii așteptată.

2. Preturi rationale si anomalii: Un cadru de analiza

Această secțiune propune un cadru de analiză pentru restul acestui document

descriind mai întâi pe scurt și într - un mod simplificat abordarea standard, principala

stabilire a prețurilor activelor într - un cadru intertemporal, bazat pe maximizarea utilităților așteptate și așteptările raționale și apoi discutarea rolului bulelor de prețuri ale activelor și al biaselor comportamentale în acest context.