Finanțe publice - analiza cost-avantaje - metodă generală de dimensionare a cheltuielilor bugetare

Introducere

Efectele benefice ale unui proiect de investitii (baraj hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod, construirea unei scoli, a unui adapost pentru persoanele nevoiase) pot fi dezvoltarea economica locala sau regionala, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative cum ar fi: demolarea unor proprietati, stramutarea unor locuitori, ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual (afectarea imaginii locale) etc. De aceea, în vederea alegerii variantei optime de proiect de investitii este necesara estimarea cu precizie a costurilor si beneficiilor investitiei nu numai prin prisma factorului profit economic ci a unui complex de factori sociali, ecologici, tehnici cu implicatiile în planul dezvoltarii durabile obtinute prin realizarea proiectului atât prin prisma efortului financiar, cât si prin cea a rezultatelor (efectelor) utile ce urmeaza a se obtine .

În special, în cazul obiectivelor economice de natura investitiilor (crearea de noi întreprinderi în anumite ramuri, sau dezvoltarea, modernizarea întreprinderilor mai vechi) este necesara elaborarea mai multor variante de realizare a acestora, pentru e se putea alege varianta optima care aduce cele mai multe beneficii la un cost cât mai scazut. În literatura de specialitate si în practica curenta, o metodologie de evidentiere a fezabilitatii proiectelor de investitii este analiza cost - beneficiu (ACB) sau (CBA ) cunoscuta si sub denumirea analiza cost – avantaj.

Analiza cost – avantaj poate ajuta decidentul public sa identifice proiectele care vor maximiza beneficiile sociale nete si astfel sa stabileasca ordinea prioritatilor conform careia se vor realiza lucrarile.

CAPITOLUL 1

Prezentare generala a analizei cost – avantaje

1.1. Scopul , clasificarea si aria de utilizare a analizei cost – avantaje

Nota: În aceasta lucrare pentru a desemna conceptul de analiza cost – avantaje voi folosi si denumirea de analiza cost-beneficiu

Scopul principal al analizei cost – avantaje este de a ajuta la adoptarea deciziilor sociale. Obiectivul principal al acestei metode este de a usura repartitia mai eficienta a resurselor societatii. Atunci când pietele functioneaza normal interesul individual duce la o alocare eficienta a resurselor. În consecinta analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a oferi justificari pentru orice interventie a guvernului în optiunile private. Economistii numesc aceste justificari cu termenul generic „esecuri ale pietei”

Potrivit clasificarii facute de Anthony E Boardman în lucrarea sa „Analiza cost-beneficiu: concepte si practica” exista doua tipuri principale de analizei cost – avantaje:

ACB (analiza cost - beneficiu) ex ante si ACB ex post.

ACB ex ante se efectueaza în perioada în care un proiect se afla înca în studiu, înainte de implementarea sau derularea lui; contributia sa la luarea deciziilor este directa, imediata si specifica deoarece ACB ex ante se efectueaza când trebuie sa se decida daca resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru un anume proiect.

Analiza ex post este efectuata la finalul proiectului, iar valoarea analizelor este mai cuprinzatoare, dar mai putin directa deoarece contribuie la „învatarea” de catre decidenti daca anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.

Alte analize se desfasoara pe durata de viata a unui proiect adica, în medias res. Anumite elemente ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante, în timp ce altele sunt similare unei analize ex post.

Exista si un al patrulea tip de ACB, care compara o analiza ACB ex ante cu una ex post pentru acelasi proiect. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie în materie de politici pentru a descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si luare a deciziilor.

La începutul aparitiei acestui model de analiza aria sa de utilizare era mai restrânsa însa odata cu dezvoltarea economica si sociala a societatii aria de aplicatibilitate s-a extins. Daca pâna în anii ’60, analiza cost beneficiu (ACB) era relationata cu proiectele de investitii privind într-un fel sau altul apa ca resursa sau mijloc de transport, (hidroameliorari pentru prevenirea inundatiilor, lucrari hidroenergetice, alimentari cu apa, canalizari, hidro-transport etc.), începând cu anii 1970, metoda a început sa fie adaptata si utilizata si la alte tipuri de proiecte cu preponderenta cu finantare publica dar nu numai, ce într-un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant. Aplicarea metodei la evaluarea fezabilitatii proiectelor de investitii s-a facut de la proiecte mari cum ar fi : centrale nucleare, rafinarii si combinate chimice sau lucrari de infrastructura aeroporturi, tuneluri (exemplu Tunelul Mânecii), autostrazi sau cai ferate si pâna la proiecte medii sau mici (exemplu lucrari de reabilitare ecologica, managementul integrat al deseurilor, parcuri naturale si rezervatii, dezvoltarea unor activitati de productie sau servicii cu impact mare asupra mediului).