Fundamentarea și Finanțarea Cheltuielilor Bugetare la Primăria Roman

FUNDAMENTAREA ȘI FINANȚAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA PRIMĂRIA ROMAN

I.1 Scurt istoric

Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat. Acest municipiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Municipiul are o suprafaţă de 3008 hectare din care 1561 ha intravilan, având o populație de 69.268 de locuitori.

Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.

Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului.

Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.

Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori.

În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul 1691 – acesta a fost decapitat. Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892. În plin centru al oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache.

Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.

Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile: literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film: Miron Costin, Otilia Cazimir, Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș, Ion Ionescu de la Brad, Episcopul Melchisedec Ştefănescu și mulți alții.

I.2 Obiect de activitate

Obiectul de activitate al administrației publice locale îl reprezintă gestionarea eficientă a patrimoniului local, precum și siguranța fizică și socială a cetățenilor.

Municipiul Roman este o unitate administrativ-teritorială, în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționeaza autorități ale administrației publice locale. Autoritățile administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală în cadrul municipiului Roman sunt Consiliul local, privit ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate executivă. Primăria municipiului Roman este persoană jurică de drept public având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

Legea administrației publice locale stabilește principalele elemente definitorii ale autonomiei locale, autonomie administrativă și financiară exercitată pe baza și în limitele prevazute de lege:

- Primăria are ca principală atribuție gestionarea resurselor care aparțin orașului. Pentru a îndeplini această prerogativă, anual se elaborează și se aprobă bugetele de venituri și cheltuieli și se stabilesc impozitele, taxele locale si taxele speciale.

- Administrațiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă inițiativă în toate domeniile cu excepția celor care sunt date în competența altor autorități publice.

Obiectivele primăriei vizează 4 perspective

1) Perspectiva financiară – are ca obiect optimizarea utilizării resurselor financiare având la bază taxele și impozitele locale, precum și furnizarea de servicii și asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiții necesare îmbunătățirii acestora.

2) Perspectiva clientului – primăria trebuie să existe permanent în slujba clientului actual și potențial, punând accent pe perceperea dorințelor, necesităților lui și creșterea gradului de responsabilitate și promptitudine față de cetățean.

3) Perspectiva proceselor interne – primăria este parte din cadrul administrației publice, cu specific in administrația publică locală, folosindu-se de cooperarea în sistem de parteneriat cu cetățenii (persoane publice și juridice).

4) Perspectiva învățării și dezvoltării – primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare și de responsabilizare a personalului municipalității, în ideea atragerii permanente spre interesele societății.

I.3 Organizarea internă

Organigrama aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor subordonate consiliului local Roman:

Organizarea structurală a Primăriei Municipiului Roman este evidențiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare și funcționare, organigrama și fișele de post. Organigrama primăriei este una de tip piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional. Aceasta corespunde exigențelor metodologice și de conținut impuse de managementul științific, fiind concepută și realizată plecându-se de la tipul de structură organizatorică ierarhic-funcțională.